1. să pun una lîngă alta apoi una peste alta două imagini
complet diferite camera mea întru-un bloc de beton si fata
cristinei. în linii mari viata mea e viata mea si viata cristinei e viata cristinei. în camera mea lucrurile au aer familiar chiar
musamaua verde pe masă un borcan în borcan cîteva garoafe
greutatea corpului pe scaun picioarele scaunelor plafoane
de beton de jur împrejur fereastra prin care văd aerul cenusiu.
în aerul cenusiu nu se întîmplă nimic.
în aerul cenusiu chipul cristinei întarindu-se ca betonul.
asa cum stau aici după mai multe zile de ploaie îmi spun
sînt linistită îni spun realitatea mă tulbură
această după amiază aerul cenusiu picioarele scaunelor răpăiala
de jur împrejur.

ramîne imaginea: băietii se joaca la scara b eu si cristina
dezlipim bucati de mica din tencuială. cristina poza de buletin.
cristina nu seamănă nici cu mama nici cu tat. cristina
se uita urît. cristina cu colegii la rîmnicu sărat. cristina
se uita urît. cristina n-ar e frati si surori. cristina după mai multe zile de
ploaie. atunci răpăiala de jur împrejur atunci răpăiala încet
cenusiu ca betonul. si mirosul de mortar din toate părtile
mirosul umed din toate părtile.

căci nu sînt valuri de ploaie ci straturi de tencuiala
alb cenusiu unul peste altul straturi de tencuială după atîtea
zile in care a plouat cînd cristina a venit în sfîrsit s-a asezat
pe scaun.

2. imaginile care trec peste geamurile de la parter în lumina
cenusie a după -amiezii se aseamănă cu pete pe spinarea leopardului.
băietii strigă.
băietii se pregatesc.
băietii pornesc la atac.
blocul din spate. lumina cum cade la ora cinci după amiază.dinspre
nord vest imagini schimbatoare pe sticlă, pete.
băietii se aruncă pe burta. CULCAT!
băietii se sfătuiesc între ei.
băietii la s cara b eu si cristina dezlipind bucăti de mică din
tencuială. tac. eu si cristina.
băietii chităie mîrîie se prefac.
băietii se mînjesc cu pămînt. în iarba CULCAT!
băietii nu miscă.
băietii ochesc.
în iarbă e umbră. în iarbă e bine. în iarbă CULCAT!
fata cristinei straluceste din var.
nisipul întunecat. baietii fosnesc.
umbra crisitnei peste pielea aurie a ferestrei.

3. de aceea am reconsitutit totul cristina si-a pus pardesiul cel vechi
albastru dar cu atnetie CU ATNETIE a pronit pe strada principală
a dat coltul spre strada rîului la numărul 19 pe stîonga
cum te duci e pîinea apoi treci pasarela te uiti la
sinele de tren la rîu cristina nu s-a uitat fiind plictisită în dreptul
spălătoriei aburi au învăluit-o calzi lumina bătînd la ora
aceea dinspre nord-vest drumul spre scoală
trece pe lîngă grădina publică aici e barometrul
cel vechi al orasului si pîna la gardul de sîrma mai sînt
cîtiva braduti magazinul electrice lîngă scoală vezi
semicercurile albe desenate pe asfalt portile ruginite
pentru jocuri inele si panouri atît.

4. fetele albe aplecate asupra foilor albe
foile albe cu forma de fete
valuri de plictiseală, un zumzet nesuferit
lumina dminetii ca praful de cretă în timp ce
profesoara intra în clasă spune bună diminieata stati jos
cîteva cuvinte calde pornite din inimă murmurul impregnat în pereti
cineva scrie pe tablă
pete luminoase pe spinarea leopardului
cineva se ridica întreabă ce zi e astăzi? ce zi e azi?
mă gîndesc că ar trebui să spun ceva despre mine
ceva esential dar nu îmi vine poate că tocmai asta
e în această plictiseală cît mai e pînă sună?

mai subliniem cîteva adjective cîteva vorbe cu două
linii ce a vrut să spună poetul? si restul orei ca si cum ai innota. o gură de aer apoi capul la fund imagini tulburi
si calde o gura de aer de unde poti sti ce a vrut
sa spună poetul? ce zi era acea? capul în apă
imagini tulburi si calde un murmur nesuferit
ne uităm la lucruri de parcă amr privi prin tevi de aer
tevi care trec prin pereti tevi care coboară so urcă de la un etaj
la altul. care este datoria noastra? care este datoria poetului?
un caiet deschis la întîmplare 'sectiune prin cavitatile cordului
pagina 53' în rîndul de la fereastră fata cristinei
asa cum tocmai a venit s-a asezat în bancă si nu stie ce
să facă fata cristinei în aerul cenusiu realitatea întrece
închipuirea imagini tulburi si calde lucrurile nu au contur
unghiurile lor se desfac o bolboroseală placută
lumina se absoarbe sub cărămizi si cerul
alburiu se aseamănă tot mai mult cu tabla veche din clasa noastră
mînjită cu cretă clasa a VII-a G si nu va mai trece muilt
si profesoara va scrie cîteva cuvinte calde pornite din
inimă lucruri simple lucruri de bun simt.

5. ziceau corpurile dacă se umplu cu apă devind luminoase.
rîul tibiei către rîul femurului în delta oaselor iliace
lumina izvoraste abia în dreptul pieptului. lumina
în 'sectiune prin cavitătile cordului pagina 53'.
lumina se răspîndeste inegal pe suprafata corpului zone
luminoase si zone întunecate, (atunci te gîndesti la pielea
leopardului). am stat si am stat si nu am mai
spus nimic. camera s-a făcut în jurul meu ca un os. în timp ce mă întrebam de ce sa mi se întîmple tocmai mie? de ce?
realitatea întrece închipuirea? vedeam în afară prin var lucrurile
date cu var.
dimineată.
noapte.
diminieată.
nopatea se aprind lumini la blocul din spate. lumini
galbene la toate etajele. ai spune pete pe spinarea leopardului,
dmineata lumina trece prin var.
lumina în 'sectiune prin cavitătile cordului
pagina 53'. lumina se face ca varul.
atunci nu mai ai scăpare.
atunci fata cristinei peste fata cristinei in fata cristinei. am
stat si am stat si nu am mai spus nimic