J. CHRISTIAAN BEKER, PAUL THE APOSTLE
CAPITOLUL 4
INTERPRETAREA CONTEXTUAL{ I : GALATENI
Traducere: FELECAN NATA+A
METODA CONTEXTUAL{
Urm[toarele trei capitole vor fi consacrate naturii contextuale a g]ndirii teologice pauliene. Alegerea epistolelor Galateni =i Romani in acest scop poate p[rea surprinz[toare pentru c[ aceste epistole de obicei s]nt luate ]mpreun[ pentru a expune doctrina sistematic[ a lui Pavel. Epistola lui Pavel c[tre Romani pare cea mai pu\in ocazional[ dintre toate epitolele pauline =i de=i aceasta nu e valabil ]n cazul epistolei c[tre Galateni,ea a procurat ]ntotdeauna un bogat z[c[m]nt pentru esen\a doctrinar[ a g]ndirii lui Pavel. }n descrierile g]ndirii lui Pavel,Epistola c[tre Galateni deseori func\ioneaz[ ca un supliment hermeneutic pentru cea adresat[ romanilor.De=i ambele epistole tr[deaz[ un vocabular similar din punct de vedere verbal =i tematic,Epistola c[tre Romani este mult mai explicit[ =i extins[ dec]t Epistola Galateni. Ambele epistole par s[ dezv[luie o tem[ unitar[ care expune centrul doctrinar al lui Pavel: neprih[nirea prin credin\[. Conform unei metode hermeneutice bine cunoscute ceea ce este neclar ]ntr-un text din Scriptur[ este clarificat cu ajutorul altui text biblic, astfel ]nc]t Scriptura se armonizeaz[. }n acest sens g]ndirea teologic[ este extras[ din func\ia =i ocazia specific[ fiec[rei situa\ii =i ai impresia c[ galatenii au fost trimi=i ]n Roma sau romanii ]n Galatia. Pentru a fi sigur este bine s[ tratezi unitar galatenii =i romanii ]ntr-o abordare sistematic[ a g]ndirii lui Pavel. Asem[narea tematic[ =i verbal[ =i mi=carea analogic[ de la neprih[nire prin credi\[ din primele capitole,la participarea sacramental[ ]n Isus =i la ]ndemnul etic din ultimele capitole, sugereaz[ o abordare unitar[ ce poate ignora contextul =i circumstan\ele istorice ocazionale. Aceast[ metod[ devine tot mai atr[g[toare pentru c[ Epistola c[tre Romani este cea mai pu\in ocazional[ =i cea mai sistematic[ epistol[ a lui Pavel. Epistola c[tre Romani poate s[-i atrag[ =i pe galateni,”ajutorul ei”,]n propria ei atemporalitate a=a ]nc]t s[ minimalizeze sau cel pu\in s[ neutralizeze natura ocazional[ a ambelor epistole,]n special caracterul explicit situa\ional al Epistolei Galateni.
Totu=i s-ar p[rea un exerci\iu lipsit de importan\[ alegerea Epistolei Galateni =i Romani pentru o investigare a modului contextual al lui Pavel de a face teologie. Dac[, a=a cum se sus\ine,metoda teologic[ a lui Pavel, este o metod[ care surprinde centrul coerent al Evangheliei ]nparticularitatea unei situa\ii date, ar p[rea c[ ar corespunde Epitolei c[tre Corinteni =i nu Epistole c[treRomani. I Corinteni ]n special invit[ la o interpretare contextual[ din cauza metodei folosite de Pavel:]ntrebare-r[spuns. Totu=i, dac[ poate fi ar[tat c[ Pavel folose=te o metod[ similar[ ]n epistolele “doctrinare”Galateni =i Romani,atunci poate fi demonstrat c[ g]ndirea teologic[ a lui Pavel este particular contextual[. Se va observa c[ metoda teologic[ a lui Pavel este ]n esen\[ o metod[ a “ortho-praxis-ului”,o metod[ de a face teologia ]ntr-un mod empiric =i c[ metoda sa contextual[ nu poate mul\umi dorin\a noastr[ pentru “g]ndirea cognitiv[ pur[“ ca =i cum “un sistem doctrinar atemporal” ar putea fi dedus din el. Nu la ]nt]mplare particularitatea contextual[ a g]ndirii lui Pavel a fost confruntat[ de teologi sistematici,pentru c[ ea contituie o problem[ hermeneutic[ de prim rang. Rezultatul abstract al g]ndirii permite un transfer u=or la noile situa\ii =i viziuni ale lumii =i dep[=esc mai u=or problema distan\ei =i a istoricit[\ii care pune accentul pe contigen\[. Totu=i epistolele doctrinare Galateni =i Romani s]nt un test important ]n explorarea naturii ocazoinale a g]ndirii teologice a lui Pavel.
G]ndirea dialectic[ =i dialogic[
O abordare situa\ional[ a g]ndirii lui Pavel cere o metod[ dialogic[
contextual[. Termenul de g]ndire dialogic[ este mai adecvat descrierii g]ndirii lui
Pavel dec]t g]ndirea dialectic[. G]ndirea dialogic[ are loc ]n interiorul contextului
persoanelor“leg[m]ntului”=i implic[ toate elementele umane care alc[tuiesc o
discu\ie sau o confruntare. Ea se potrive=te discursului oral =i este centrat[ pe o
audien\[ direct[(vezi capitolul 7) pentru c[ enun\[ c[ inten\ia g]ndirii lui
Pavel este inseparabil[ de situa\iile specifice pe care le relateaz[. Cu alte
cuvinte,nu ne este permis s[-l smuigem pe Pavel din contextul istoric al g]ndirii sale
care se adreseaz[ partenerului de dialog. Stilul virulent al epistolelor lui Pavel
confirm[ g]ndirea dialogic[,atunci c]nd, de exemplu, Pavel i=i prezint[ oponen\ii ]n
discursul lui,repet[ cuvintele cheie,analizeaz[ obiec\iile lor =i ]ntrerupe propriile
sale argumente cu exclama\iile emo\ionale =i non sequitur.Odat[ cu apari\ia neo-
ortodoxiei,era normal s[ se fac[ referiri la g]ndirea lui Pavel ca fiind dilectic[.
Termenul,totu=i,adeseori este lipsit de precizie pentru c[ func\ioneaz[ frecvent ca o
umbrel[ acoperind forme ale g]ndirii ca paradoxul, antonimia,=i chiar contradic\ia.
Dialectic ]nseamn[ un proces de gindire care la Hegel, de exemplu, un g]nd
avanseaz[ confrm ecua\iei tez[-antitez[ spre o nou[ sintez[. Uneori,ca ]n
paradoxul ]ncarn[rii al lui Kierkegaard, rezutatul g]ndirii dialectice este paradoxul
sau antonimia. G]ndirea lui Pavel ]n ciuda momentelor dialectice ocazionale, nu
este propriu-zis dialectic[ ]n ]ntregime,pentru c[ Pavel nu este un filosof care s[ ne
permit[ o privire interioar[ asupra procesului cognitiv al g]ndirii sale. Ca s[-l
caracterizezi pe Pavel drept un g]nditor dialectic ]nseamn[ s[ faci din el o persoan[
care s[ fie implicat[ ]ntr-un proces al g]ndirii de dragul g]ndirii, care s[ permit[
sistematizarea lor. Pe c]nd, dialogul supune g]ndul situa\iei dialogice(vorbitor-audien\[),dilectica supune audien\a rafinamentului g]ndului ]nsu=i care ]n consecin\[ este fie asimilat, fie respins pe baza argumentelor =i a secven\elor logice ca =i ]n dialogurile platonice. Cu siguran\[, Pavel ]=i etaleaz[ tendin\ele dialectice, mai ales c]nd antiteza dintre via\[ ]n lume =i via\a ]n Hristos ]ncep s[ se suprapun[. Astfel de afima\ii :”c]nd s]nt slab, s]nt tare”(2 Corinteni 12:10) sau pasaje ]n care nebunia crucii contrasteaz[ cu puterea lui Dumnezeu (1 Corinteni 1), cu siguran\[, sugereaz[ un paradox. Dar aceste paradoxuri apar ]n momente specifice ]n g]ndirea lui Pavel =i nu ne permit s[ caracteriz[m ]ntreaga g]ndire a lui Pavel drept dialectic[. Termenul de dialectic nu se potrive=te g]ndirii lui Pavel nici ]n ce prive=te forma, dar nici ]n ce prive=te con\inutul. Neo-ortodoxia sus\ine c[ termenul dilectic provine de la diferen\a calitativ[ infinit[ ]ntre eternitate =i timp a lui Kierkegaard. Dialectica are ca scop acest paradox. Consecin\a unei astfel de g]ndiri dialectice aplicate lui Pavel este distrugerea concrete\ii istorice a g]ndirii lui. Cuv]ntul lui Dumnezeu, cu siguran\[, atinge timpul ]n teologia dialectic[ dar nu p[trunde ]ntr-un timp specific sau nu se poate ]ntrupa ]ntr-un limbaj uman =i ]n specificitetea contingent[ a istoriei. Totu=i, concrete\ea “incarna\ional[“=i specificitatea metodei teologice a lui Pavel nu este recunoscut[]ntr-o teologie dialectic[, ]n care Cuv]ntul lui Dumnezeu amenin\[ s[ devin[ un Cuv]nt temporal,relativ. Aici,Cuv]ntul ]nseamn[ criza permanent[ a istoriei mai mult dec]t relevan\a temporal[ pentru ocazii istorice specifice.
G]NDIREA DIALOGIC{ +I METODA DOGMATIC{
Metoda dialogic[ contextual[ trebuie s[ reu=easc[ la fel de bine ca =i metoda dogmatic[, metod[ care este utilizat[ ]n majoritatea teologiilor pauline. Aici, reflec\iile luil Pavel asupra unor lucruri ca p[catul, legea, firea p[m]nteasc[, cristologia, escatologia =i etica devin temelia unui sistem abstract care constituie esen\a g]ndirii lui. Chiar teologiile nou-testamentale ale lui Bultmann =i Conzelmann sau Cristologia lui Oscar Cullmann sau eseurile despre g]ndirea lui Pavel de Gunther Bornkamm =i Herman Nicolaas Ridderbors urmeaz[ metoda dogmatic[ care ]n ciuda accentelor sale antropologice se ]ndep[rteaz[ de ]n\elesul contextual al limbajului =i tematiciir lui Pavel. Astfel, ace=ti cercet[tori, supu=i ei ]n=i=i acuza\iei f[cute de James Barr asupra studiului vechi testamental:”g]ndirea teologic[ de genul celei din Noul Testament are expresii lingvistice caracteritice nu la nivelul cuv]ntului dar la nivelul combina\iilor de cuvinte sau propozi\ii”. Bornkamm, de exemplu, separ[ “Via\a =i opera lui Pavel “(partea I) de “Evanghelia =i teologia lui Pavel” (partea a II a). Prima parte ofer[ o viziune de ansamblu a Faptelor Apostolilor =i prezint[ cauzele epistolelor, pe c]nd partea a doua este dedicat[ g]ndirii sistematice a lui Pavel. Cu siguran\[, Bornkamm vede pericolul metodei sale:
“}n primul r]nd trebuie s[ ne referim la caracteristica definitorie a teologiei lui Pavel, care de obicei este putin dicutat[. Teologia lui Pavel rezist[ tuturor ]ncerc[rilor de a-l reproduce ca un sistem cicular, aranjat cu grij[, ca =i cum ar fi o Summa Theologica. Urmeaz[ o expunere mai erudit[ , aranjat[ cu u=urin\[, con=tiinciozitate pe grupuri, variatele afima\ii despre Dumnezeu, Hristos, om, r[scump[rare, sacramente, biseric[, vremurile de pe urm[,etc. }ntr-adev[r, cu c]t reu=e=ti s[ culegi datele ]mpr[=tiate ]ntr-un agregat clasificat pe titluri, cu at]t i se acord[ mai mult respect. Dar este gre=it, chiar dac[ referin\a cerut[ este dat[ pentru fiecare propozi\ie.Faptul este c[ afima\iile lui Pavel nu s]nt g[site tocmai astfel aranjate ca doctrine fundamentale ale dogmaticii;practic ]ntotdeauna s]nt fragmentate =i invariabil amestecate unele cu altele. De fapt nici o expunere, incluz]nd-o =i pe aceasta, nu poate evita ordonarea liniilor de g]ndire ale lui Pavel pe teme =i probleme. Totu=i aceasta determin[ o schimbare; de fapt totul se ]ntrep[trunde.(italicele ]mi apar\in)
La Bornkamm, schlichte Beobachtung(plain fact) nu-l face s[ reanalizeze propria sa metod[ tematic[ actual[ =i criticismul valid al celorlalte teologii nu pare s[ afecteze propria sa procedur[. Ar putea fi corectat c]nd refuz[ neprev[zutul circumstan\ei schimb[rii situa\iei de la o epistol[ la alta ca baz[ a absen\ei sistematiz[rii temelor lui Pavel.dar nu mediteaz[ la implica\iile acestor situa\ii neprev[zute asupra g]ndirii teologice a lui Pavel. Solu\ia propus[ de Bornkamm este identic[ cu defini\ia lui Bultmann despre teologia lui Pavel: “Fiecare afima\ie despre Dumnezeu, Hristos, Duh, Lege, judecat[ =i salvare este ]n acela=i timp o afima\ie despre om”. Bornkamm demonstreaz[ dificultatea de a aprecia modul contextual de a face teologie. O abordare tematic[ actual[ ]mpline=te coeren\a con\inutului sistematic cu pre\ul specificit[\ii circumstan\ei =i a contextului. Posibilitatea unei metode diferite este evident[ ]n lucrare lui Jahannes Munck”Pavel =i m]ntuirea lumii”.Metoda lui ]nclin[ spre o abordare dialogic[, abordare care analiz]nd cele patru epistole principale ]n termenii problemelor specifice =i a cadrului este superioar[ abord[rii tematice. }ntr-adev[r interpretarea contextual[ favorizeaz[ modul lui Pavel de a face teologie la suprafa\[ mai adecvat.
Criticismul metodei teologiilor Noului Testament nu respinge nevoia
unei abord[ri sincronice a g]ndirii lui Pavel. }ntr-adev[r exist[ o structur[
paradigmatic[ ]n g]ndirea lui Pavel care formeaz[ coeren\a de baz[ =i care deriv[
din diversitatea contingent[ a argumentelor prezente ]n epistolele lui. Totu=i
nevoia de o structur[ comprehensiv[ a g]ndirii lui Pavel adesea minimalizeaz[
particularitatea acelui g]nd =i pune ]n pericol modul lui Pavel de a face
teologie,adic[, hermeneutica sa. Mai mult, deseori, for\eaz[ g]ndirea lui Pavel ]ntr-o coeren\[ logico-sistematic[ unde juxtapozi\ii neprev[zute sau incidentale
se pot ivi(vs. Bornkamm). +I aceastea pot fi bine demonstrate prin situa\ii
argumentative ocazionate =i particulare mai de grab[ dec]t fiind p[r\i constituente ale structurii logice a g]ndirii lui Pavel.
EPISTOLA C{TRE GALATENI
Vom explora metoda contextual[ paulian[, interpretarea proprie a relat[rii despre Avraam =i a Torei, din Galateni =i Romani10. Rezultatul acestei investiga\ii nu va fi clar p]n[ ]n capitolul 6 unde interpretarea acestor teme ]n Galateni(cap.4 ) =i Romani (cap.5 )va fi comparat[. Totu=i, numai c]nd ]ntregul context al fiec[rei epitole este ]n\eles putem evita compara\iile atomiste, armoniz[rile =i constuc\iile cu con\inut temporal. Vom propune spre investigare, mai ]nainte de toate situa\ia galtenilor =i autoap[rarea apotolic[ a lui Pavel, din Galateni 1:11-2:21, pentru c[ func\ia istorisirii lui Avraam =i cea a Legii(Galateni 3 ) trebuie v[zut[ ]n contextul ]ntreg al epistolei.
Epistola c[tre Galateni a fost scris[ cu un scop specific. Bisericile din Galatia(Galateni 1:2) erau situate ]n partea nordic[ a Asiei Mici, adic[ pe teritoriul din jurul Ancyra =i Pessinus(=i nu ]n provincia roman[:Galatia). Prima dat[ c]nd i-a vizitat Pavel (Galateni4:13)secven\a este consemnat[ ]n Fapte16:6 =i 18:23 unde est men\ionat[ a doua vizit[ a lui Pavel. Apelativul”Galateni”(galateni 3:1) ]n mod normal se adreseaz[ locuitorilor acelui teritoriu dec]t celor din provincia roman[. Mai mult, Galatia nu face referire la Iconium, Listra sau Derbe(Licaonia) cu popula\ia predominant iudaic[ (Fapte13:14), pentru c[ epistola este adresat[ Neamurilor. Bisericile din Galatia s]nt alc[tuite din Neamuri care dup[ convertirea ini\ial[ s]nt ]ntr-un proces rapid (tacheos) de a se ]ntoarce la o nou[ “evanghelie diferit[“(Galateni 1:16). Neputin\a lui Pavel de a merge personal ]n Galatia (Galateni 4:20) sugereaz[ c[ el s-ar afla undeva ]n Europa, probabil ]n Corint, unde scrie Epistola c[tre Romani, la scurt timp dup[ aceasta. Astfel, Epitola c[tre Galateni este probabil una din ultimele epistole ale lui Pavel.
Caracterul polemic, emo\ional, oficial =i aproape non-personal al epistolei este evident prin introducerea excesiv[ =i agresiv[ =i omiterea atributelor laudatorii din introducere. Modul obi=nuit al lui Pavel de a mul\umi este omis =i epistola se ]ncheie brusc(Galateni 6:17), f[r[ salut[ri de la colaboratorii s[i sau ve=ti despre ei. Varietatea stilului literar tr[deaz[ caracterul pasionat al epistolei: autoap[rareaapologetic[(Galateni1:10-2:10),acuzare(2:11-21),atac(3:1-5),comentariilor biblice(3:6-14)interpretare alegoric[(4:21-31), ]mpletit[ cu tandre\e, durere(4:12-20), =i sarcasm amar(5:12). }ntreaga personalitete a lui Pavel =i capacitatea sa hermeneutic[ apare aici mai mult dec]t ]n orice alt[ parte.
TEOLOGIA EPITOLEI C{TRE GALATENI
Galateni au fost converti\i la Evanghelie de Pavel. Dup[ ultima sa vizit[ (Fapte18:23)=i-au f[cut apari\ia iudaizatorii(Galateni1:17, 4:17,5:10, 6:12). Scena este similar[ celei din 2Corinteni,c]nd misionarii cre=tini iudaici au inceput s[ c[l[toreasc[,=i au invadat biserica din Corint cu un “Isus diferit” =i cu o “Evanghelie diferit[“(2Cor.11:4). }n Galatia misionarii cre=tini iudaici erau capabili,spre marea uimire a lui Pavel,s[-i conving[ pe galateni de adev[rul cauzei lor.
Care erau convingerile lor =i cum au reu=it s[ fie at]t de convig[tori? Cu siguran\[, oponen\ii nu inten\ionau s[-i fac[ s[ se lepede de credin\[, de Evanghelie;ei doar vroiau s[ sf]r=easc[ ceea ce a ]nceput Pavel(epiteleiste, Galateni3:3). Cu scopul de a-=i ]mplini obiectivul principal =i anume discreditarea Evangheliei lui Pavel, =i-au dezvoltat o strategie combinat[ cu atacuri personale =i probleme teologice. Dac[ ar reu=i s[ submineze apostolia lui Pavel, atunci ei ar fi putut s[-i submineze =i Evanghelia. Problema este delicat[ =i exloziv[ pentru c[ Pavel de asemenea consider[ apostolia =i Evanghelia, realit[\i care se ]ntrep[trund.Totu=i,Pavel inten\ioneaz[ s[-=i subodoneze apostolia Evangheliei(Romani1:1-17) ]n timp ce oponen\ii s[i ]=i concenterez[ atacul ]n principal pe apostolia lui. S]nt convin=i c[ odat[ acest lucru ]mplinit, Evanghelia lui Pavel va fi de asemenea discreditat[. Astfel, ]l for\eaz[ pe Pavel s[ pledeze pentru ap[rarea propriei persoane. }ntr-adev[r, hermeneutica apostoliei este principala preocupare a lui Pavel ]n Galateni, la fel cum este =i ]n 2 Corinteni 10-13, pentru c[ dac[ aceea e=ueaz[, adev[rul Evangheliei cade. Pavel trebuie s[ apere at]t statutul apostolic c]t =i adev[rul Evangheliei(Galateni 1:1, 11:12).
Argumentul oponen\ilor este urm[torul:”Voi, galateni era\i dintre Neamuri c]nd, prin Evanghelia pe care v-a predicat-o Pavel v-a\i ]ntors la Hritos. Aceast[ ]ntoarcere de la idoli =i de la ]nv[\[turile ]ncep[toare ale lumii”(Galateni4:3,9), este un prim pas important. Este asem[n[tor cu pasul pe care l-au f[cut Neamurile c]nd s-au ]ntors de la idoli la Dumnezeul lui Israel =i s-au ata=at sinagogii ca semi-prozeli\i sau tem[tori de Dumnezeu. Totu=i, nu confunda\i ]nceputul drumului vostru cu sf]r=itul(Galateni 3:3). Pavel v-a ]ndrumat gre=it c]nd v-a spus c[ noul vostru statut de fii ai lui Dumnezeu este doar prin credin\[. Aceasta nu este dec]t o ]n\elegere oportunist[, gre=it[ a Evangheliei =i scurt-circuiteaz[ complexitatea implica\iilor ei. V[ da\i seama desigur c[ Hristosul este Mesia cel promis poporului Israel, adev[ra\ii fii ai lui Avraam. Isus Hristos este cu adev[rat ]mplinrea mesianic[ a f[g[duin\ei lui Avraam, =i totu=i f[g[duin\a se refer[ la cei ce apar\in poporului lui Israel. Aceasta nu ]nseamn[ c[ Neamurile nu s]nt incluse ]n f[g[duin\[. Ele pot participa la ]ntreaga binecuv]ntare promis[ lui Avraam cu condi\ia s[ se al[ture pooprului c[ruia i s-a f[cut f[g[duin\a. C]nd Pavel opune Torei pe Hristos, el nu numai c[ gre=e=te dar este =i oportunist pentru c[ dore=te s[ ]nlesneasc[ religios =i logico-social modul Neamurilor de a deveni cre=tini cu scopul de a-=i spori m[re\ia apostolic[. Este chiar fals faptul c[ Neamurile pot r[m]ne participan\i ]n societatea p[g]n[ f[r[ “jugul Torei”. Tora =i Hristos se completeaz[ pentru c[ doar ]n cadrul Torei aceast[ f[g[duin\[ poate fi ]mplinit[]n Hristos. Cu siguran\[, ]mplinirea Torei nu ]nseamn[ p[zirea tuturor legilor =i poruncilor(cf.]ntregii legi din Galateni 5:14;14;6:13). De=i, Hristos, Mesia, a afirmat validitatea lor, legile au fost ]mplinite de El ]n moartea lui pentru noi. Totu=i, “a \ine Tora” ]nseamn[ obliga\ia de a deveni membru al poporului evreu =i astfel circumcizia marcheaz[ intrarea ta ]n istoria m]ntiurii care a ]nceput de la Avraam =i ]si g[se=te ]mplinirea ]n Hristos. Apoi, Legea are ]n primul r]nd o semnifica\ie istorico-salvific[, ]ti asigur[ participarea ]n Hristos plas]ndu-te ]n schema istorico-salvific[ corect[.Ceea ce conteaz[ este sensul cultico-cosmic ca lege a universului. Asadar, circumcizia =i p[zirea calendarului evreiesc(galateni 4:10),]ti completeaz[ statutul de cre=tin deplin =i ]\i garanteaz[ binecuv]ntarea divin[ a lui Dumnezeu asupra ta ca fiu adev[rat al lui Avraam. A=a ar fi trebuit s[ v[ ]nve\e Pavel Evanghelia>. Preten\ia sa la independen\a apostolic[ este de fapt o combina\ie de oportunism =i neascultare. Oportunismul lui este direc\ionat c[tre o mul\ime de convertiri, care trebuiau s[-i sporeasc[ ego-ul, ]n timp ce neascultarea sa este aparent[ c]nd, contrar instruc\iunilor centrului cre=tin iudaic din Ierusalim, predic[ o evanghelie prescurtat[. El ar fi trebuit s[ se comporte ]n concordan\[ cu statutul s[u real =i s[ le fi spus c[ este un apostol care depinde de Ierusalim =i s[ v[ fi predicat Evanghelia propriu-zis[, autentic[, a=a cum a fost el ]nv[\at. }n schimb, acest ultim sosit ]n cercul apostolic ac\ioneaz[ ilegal =i rebel c]nd predic[ o evanghelie care se bazeaz[ pe principiul sola fide, ignor[ legea =i antecedentele iudaice ale lui Mesia, distruge continuitatea Israelului cu biserica =i este lipsit de o etic[ adev[rat[. Apotolii din Ierusalim constituie adev[rata autoritate ]n biseric[ pentru c[ ei s]nt discipolii lui Hristos cel istoric (Galateni 2:6) =i asigur[ continuitatea ]ntre Israel =i biseric[. A=adar, ei s]nt st]lpii(styloi)noului templu =i adev[rata surs[ a apostoliei lui Pavel, dup[ cum o arat[ clar rela\ia pe care a avut-o el cu Ierusalimul ]n trecut.
R{SPUNSUL LUI PAVEL
Pavel demoleaz[ opozi\ia aduc]nd argumente ]n favoarea integrit[\ii apostoliei =i evangheliei lui. A=adar, rela\ia apostol-evanghelie constituie tema care domin[ structura literar[ a epistolei.Tema este expimat[ ulterior sub form[ chiastic[,]n Galateni 1:11-12:”...evanghelia propov[duit[ de mine nu este de ob]r=ie omeneasc[
(kata anthropon), pentru c[ n-am primit-o, nici n-am ]nv[\at-o de la vreun om(para anthropon), ci prin descoperirea lui Isus Hristos”1.Apostolul:Galateni 1:13-2:21.Evanghelia lui Pavel nu deriv[ dintr-o surs[ omeneasc[ (para anthropon) din contr[ ea vine direct de la Dumnezeu =i aceasta constituie apostolia lui.
2.Evanghelia:Galateni 3:1-5:25.Evanghelia lui Pavel nu se potrive=te
standardelor omene=ti(kata anthropon) din contr[, ea este conform[ cu Sf]nta Scriptur[(kata graphen, Galateni 3:1-4:31) =i este verificat[ de Duhul Sf]nt(Galateni 5:1-25).
Apelul iudaizatorilor la o”evaghelie diferit[“ este f[g[duin\a de a deveni un cre=tin deplin,]ntreg. Ea cere ]ncorporarea Neamurilor ]n Israel prin circumcizie, adic[ ]ncorporarea ]n poporul leg[m]ntului =i al f[g[duin\ei. Oponen\ii pretindeau c[ prezint[ evanghelia Ur a bisericii din Ierusalim =i l-au ]ns[rcinat pe Pavel cu predicarea unei “mini-evanghelii” care denatureaz[ evanghelia de la Ierusalim. Ca delegat al Ierusalimului, el ar fi trebuit s[ fie supus Ierusalimului =i ]n consecin\[ s[ fie ]n acord cu evanghelia pe care iudaizatorii o predicau galatenilor.
R[spunsul lui Pavel tr[deaz[ situa\ia sa precar[ =i dib[cia oponen\ilor s[i. Pentru c[ el este con=tient de criza situa\iei =i de pericolul iminent asupra bisericii(Galateni 4:11,19), el nu poate face apel pur =i simplu la “dreptul”s[u apostolic sau la “paternitatea” bisericilor pe care le-a ]ntemeiat(1 Corinteni 4:15, 9:1-2). Situa\ia de criz[ dicteaz[ forma =i con\inutul argumentului cu antitezele ascu\ite =i dialogul invectiv. Pavel \inte=te spre o decizie ori/ori =i argumenteaz[ pe baza principiului pentru ca totul s[ fie sau c]=tigat sau pierdut. Doar ]n Galateni 4:12,19, el face referiri la galateni numindu-i “fra\i” =i “copila=ii mei”. Face parte din strategia lui (dar 2 Corinteni 10-13)s[ lase de o parte identitatea oponen\ilor s[i pentru a le diminua statutul =i dreptul”legal”asupra galatenilor ( cf. unii,Galateni 1:17; cineva 1:3 1:7, 5:12); cea mai clar[ referin\[ ]n 6:13 “partida circumciziei”. Mai mult, cu mult[ grij[ ]=i construie=te o imagine ]ntre cea de rebel fa\[ de Ierusalim =i cea de slujitor supus Ierusalimului, pentru c[ inten\ioneaz[ s[ demonstreze =i independen\a apostoliei =i evangheliei lui =i acordul de baz[ ]ntre el =i Ierusalim. Dar cum ]=i va putea men\ine independen\a =i totu=i s[ dezmint[ acuzarea de a fi un fugar, un apostol rebel? +i cum va argumenta acordul cu Ierusalimul f[r[ a afecta libertatea =i admi\]nd dependen\a sa?Cu alte cuvinte, cum va argumenta acordul =i nu dependen\a, libertatea =i nu revolta?
Pavel ]=i ap[r[ independen\a =i adev[rul evangheliei =i al apostoliei lui ]n Galateni 1:13-2:21. Sursa lor nu poate fi explicat[ ]n termeni umani(1:11-17) deoarece cariera pre-cre=tin[ a lui Pavel demonstreaz[ c[ apostolia sa cre=tin[ era imposibil[ ]n termenii propriei sale voin\e(1:13-14). Mai mult, nu era nevoie de autoritate uman[ pentru a-l ]nv[\a Evanghelia(1:16-25,1:26) dup[ chemarea sa(1:15); de fapt, ]n afar[ de o vizit[ de 14 zile ]mpreun[ cu Petru, trei ani mai t]rziu, nu a avut nici un alt contact cu Ierusalimul dar a predicat Evanghelia ]n Siria =i Cilicia.
Adversarii galatenilor denatureaz[ adev[rul c]nd ]l acuz[ pe Pavel c[ a pervertit dependen\a apotoliei fa\[ de Ierusalim =i evanghelia din Ierusalim(Galateni 2:1-4). Dimpotriv[, evanghelia eliberat[ de lege a fost recunoscut[ de a=a numi\ii”st]lpi “ai Ierusalimului. De=i, Pavel s-a suit la Ierusalim din propria lui ini\iativ[(2:1), decretul apostolic, consim\[m]ntul adun[rii, au ar[tat unitatea substan\ial[ a bisericii ]n adev[rul evangheliei. Acum, Pavel ]nt[re=te dreptul la independen\[ ]n urma acordului, adeverindu-le “st]lpilor”, f[r[ s[ acorde un statut superior cauzei evangheliei(2:16). +i chiar c]nd un “super-st]lp” ca Petru se dep[rteaz[ de adev[rul Evangheliei, Pavel nu este altceva dec]t un rob folositor,pentru c[ ]n mod public, Pavel ]i cere lui Petru s[ dea socoteal[ (2:11-14). De=i Pavel nu men\ioneaz[ c[ Petru s-ar fi sup[rat ]n urma acestei interven\ii st]ngace din Antiohia, Pavel sus\ine c[ argumentul s[u a rezolvat problema odat[ pentru totdeauna,de dragul adev[ruluiEvangheliei(Galateni 2:5, 14; 2:11-21).
Ne-am putea ]ntreba care este for\a argumentului =i ce spera Pavel s[ reu=easc[.Ap[rarea apostolic[ personal[ a lui Pavel ocup[ prim planul ]n Galateni 1:11-2:21(de asemenea 2 Corinteni 10 -13; Filipeni 3:4-11). }n 1 Corinteni situa\ia este diferit[. Aici Pavel ]nc[ se ]ncrede ]n puterea autorit[\ii sale apostolice =i nu discut[(cu excep\ia 1 Corinteni 9:1-27, 1 Corinteni 15:8-10). Prefer[ s[ nu mai arate spre el, ci spre singura temelie, Isus Hristos(1 Corinteni 3:11), ]n rela\ie cu care to\i ceilal\i s]nt agen\i subordona\i. }n alt[ parte el se poate bucura c]nd al\ii predic[ Evanghelia sau chiar c]nd ]l pizmuiesc(Filipeni 1:15-16). Totu=i,]n Galateni =i ]n 2 Corinteni, el este implicat ]n ap[rarea personal[ =i auto-legitimare. Dar de ce argumenteaz[ ]n acest mod?De ce Pavel nu s-a autonegat =i s[ se fi concentrat ]n schimb asupra esen\ei Evangheliei?De ce nu a urmat propriul s[u principiu? “Noi nu d[m nim[nui nici un prilej de poticnire”(2 Corinteni 6:3), retr[g]ndu-se el de dragul lui Hristos. }n Galateni =i Corinteni, natura atacului asupra lui Pavel,]l constr]nge s[ dea acest r[spuns specific. De=i =tie c[ este “un rob al lui Hristos”(Galateni 1:10), supus Evangheliei(1 Corinteni 9:24-27) =i de=i nu dore=te s[ se ridice pe sine prin intermediul Evangheliei(2 Corinteni 12:10) este obligat s[ se autentifice ]n aceast[ situa\ie pentru c[ adev[rul Evangheliei ]n Galatia (=i Corint) r[m]ne sau cade odat[ cu adev[rul apostoliei lui Pavel. Nu poate spune”L[sa\i-m[ pe mine, doar Evanghelia conteaz[“. Evanghelia =i propov[duitorul ei se ]ntrep[trund pentru c[ dac[ Pavel este dicreditat ]n Galatia, a=a cum de fapt =i este, singura Evanghelie care mai r[m]ne este “evanghelia diferit[“care de fapt nu este “nici o Evanghelie”(Galateni 1:6). Propov[duitorul Evanghliei devine extrem de important ]n Epistola c[tre Galateni =i ]n 2 Corinteni pentru c[ solu\ia este Evanghelia adev[rat[ ce se opune pseudo-evangheliei =i pentru c[ apostolul este responsabil pentru adev[rul Evangheliei conta minciunii. C]ndPavel ]=i d[ seama c[ situa\ia nu a ajuns la un moment de criz[(1 Corinteni,Romani), el nu se simte constr]ns s[ uneasc[ apostolul =i Evanghelia ]ntr-un tot indivizibil (Romani 1:1-16;15:15-19). O relativizare a con=tiin\ei apostolice ]n Galatia ar fi ]nsemnat o abdicare de la adev[rul Evangheliei. }n acest fel o percepe Pavel. El nu este numai un predicator al Evangheliei dar =i un apostol care interpreteaz[ Evanghelia, preten\ia unic[ =i autoritar[ a unui martor al ]nvierii =i ca ]ntemeietor de bisericii. Auto-ap[rarea lui Pavel se transform[ ]ntr-o prezentare a vie\ii sale apostolice exemplare. Pentru c[ el tr[ie=te adev[rul Evangheliei(Galateni 4:12, 2:14 =i 5:1-12), el devine modelul apostolic pentru gaalteni. }n acest sens, Evanghelia =i apostolia converg. Corela\ia Evanghelie-apostol care domin[ Galateni 1:12-2:21 continu[ s[ fie o tem[ proeminent[ ]n Galateni 3:1-5:25, c]nd Pavel trece de la motivele personale la cele materiale.