Traducere: ZLATOV Vera

Interpretarea problemei in Galateni este : cine sunt adevaratii fii ai lui Avraam ?Gal 3:7.Iudaizatorii argumenteaza ca din pricina ca amandoi, Avraam =i Isus Cristos - ca mostenitori al binecuvant[rii lui Avraam -au fost circumcisi, doar fiii lui Avraam prin circumcizie se bucura de binecuvantare.Neamurile nu pot fi pe deplin crestini far[ s[ traiasc[ in interiorul domeniului mantuirii,adic[ far[ sa adopte circumcizia =i legea.In loc sa sublinieze lucrul acesta,asa cum a facut-o in Romani 4 ,Avraam =i ramanerea personala in credinta,Pavel discuta in Galateni 3 principiul care sta dincolo de istoria lui Avraam.In Galateni 3 referintele la Genesa 15:6 =i 18:18 (Gal 3:6-9) se concentreaza asupra principiului biblic ca neprihanirea pentru neamuri este prin credinta.Faptul ca Pavel argumenteaz[ pe baza acestui principiu este evident de interpretarea de inceput :”...prin faptele legii ,ati primit voi Duhul,ori prin auzirea credintei ?”

Contra iudaizatorilor care sunt pentru interpretarea Isus - Tora , Pavel a=eaz[ antiteza Tora - Isus , Isus care este sub]nteleas[ in istoria lui Avraam.Este interesant in acest context ca in timp ce circumcizia este tinta reala a lui Pavel in Galateni (2:3,5:2,3,6,11-6:12,13,15) el argumenteaza in Galateni 3 principiile Torei =i functia sa =i omite referintele privitoare la circumcizie(conform temei din 3:1-5;”totusi,a o termina in fire” din 3:3 fara indoiala se refera la circumcizie ).

Galateni 3:6-9 , Pavel plaseaza relatarea cu Avraam in contextul sau cu scopul de a contracara argumentul excedentar al iudaizatorilor.In timp ce insista asupra privilegiului lui Avraam =i a semintiei lui asupra neamurilor, pavel interpreteaza Gen 15:6 in legatura cu Gen 18:18 =i Habacuc 2:4.Pazirea Torei nu-l face pe Avraam placut lui Dumnezeu,ci doar credinta sa. Mai mult, neamurile reprezinta recipientul promisiunii facute de Dumnezeu lui Avraam(Gal 3:8). “Credinta”(v 7 =i 9) =i “Neamurile”(v. 8 de doua ori) sunt cuvintele cheie ale acestei portiuni. Gal 3:9 pare acum ca incheie argumentul necesar:”Totusi cei ce sunt in credinta sunt binecuvintati cu increderea lui Avraam(trans. Mine). Dac[ credinta este singura conditie pentru a deveni fiu al lui Avraam =i daca neamurile fac obiectul binecuvintarii, argumentul iudaizatorilor este desfiitat

Gal 3:10-18. In acest punct statutul Torei in relatie cu promisiunea lui Avraam sa fie clarificat in lumina temei de baza din Gal 3:1-5.In loc sa le integreze Avraam- Tora -circumcizie =i Cristos,Pavel trateaz[ o linie radical[ intre Avraam =i Tora pe de o parte =i intre Tora =i Isus pe de alta parte argumentul ca binecuvintarea =i credinta am]ndou[ apar\in a=a cum blestemul =i faptele legii(Gal 3:10-13).Acum Pavel face leg[tura ]ntre promisiune =i Cristos cu un dublu argument:

1) Isus ridic]nd blestemul legii face posibil[ binecuv]ntarea lui Avraam asupra neamurilor (v.14 =i 2) pentru c[ Isus Cr. este semin\a exclusiv[ a lui Avraam conform Gen.17:7(v.16), Isus Cr. e rupt de perioadele legii =i direct legat de promisiune.Tora a intrat ]n scen[ dup[ 430 de ani dup[ promisiune =i n-are nimic de-a face cu promisiunea lui Dumnezeu pentru Avraam(v.17:18).Isus Cristos este singurul care ]mpline=te promisiunea lui Avraam, pentru c[ ]mpreun[ cu el au venit Duhul =i credin\a(v.25). urgumentul poate fi rezumat la:1)o disput[ a principiului domin[ func\ia principiul credin\ei pentru neamuri se opune principiuli Torei =i faptelor ei (Gal 3:2-5)

2.) Dispute principiilor antitetice iau form[ istorico-salvific[ ]n urma utiliz[rii episodului cu Avraam (Gal 3:6-18).}n Galateni exist[ o tensiune descontinu[ sincer[, pentru c[, binecuv`ntarea =i promisiunea f[cut[ lui Avraam se opun blestemului =i Torei.

3.) Leg[tura Avraam-Isus 1Cor.. este aceea ]ntre promisiune =i semin\[ exclam[ Gal 3:16.Am[ndou[ se opun Torei =i se pare c[ Avraam nu a avut o s[m`n\[ ]nainte de 1Cor.. pentru c[ actualizarea credin\ei a venit o dat[ cu Isus (v 19,23)

4.) De fapt Isus 1Cor. a venit s[ desfin\eze legea =i s[ ]ndep[rteze blestemul =i astfel promisiunea pentru neamuri, ]n acord cu promisiunea lui Dumnzeu f[cut[ lui Avraam (Gal 3:7), nu pote fi blocat[ de lege (v.14).Argument`nd ]n acest mod, Pavel demonstrez[ Galatenilor dintre neamuri, absurditatea =i imposibilitatea de a ‘’se ]ntoarce’’la lege(Gal 4:7).

Pentru c[ midrash-ul lui Avraam are o (thust) istorico-salvific[ dar e interpretet[ de Pavel ]ntr-o manier[ discontinu[, se ridic[ ]ntrbarea cum afecteaz[ aceast[ hermeneutic[ discontinu[ logic[ =i substan\[ argumentului

}n Galateni 3:6-9 suntem f[cu\i s[ credem c[ sunt fii a lui Avraam doar cei ce apar\in semin\iei lui (v.8).Avraam e tat[l lor pentru c[ ei cred (v.9 cei ce sunt oameni ai credin\ei).Nu suntem preg[ti\i pentru introducerea brusc[ a v.16 (Gen 17:7 ),unde doar Isus Cristos =i nu ‘’aceea care sunt oameni ai credin\ei, constituie semin\ia lui Avraam. Astfel Galateni 3:6-9 sugereaz[ c[ ‘’ s[m[n\a lui Avraam ‘’ se refer[ la cei ce cred dec[t la Isus Cristos ]n exclusivitate (v.14), a=a cum Rom 4:14-16 interpreteaz[ ‘’s[m`n\a’’ ]n termenii unei pluralit[\i de credincio=i.Chiar Gal.3:10-14 nu preg[te=te ]n mod clar calea spra Cristos ca “s[m]n\a lui Avraam’’, adic[ pentru Cristos ca fiind singurul c[ruia i s-a adresat promisiunea lui Dumnezeu pentru Avraam, pentru c[ Pavel argumenteaz[ c[ ]nafar[ de Isus, binecuv]ntarea pentru Avraam s-ar fi pierdut.Principiul credin\ei ]n sine, nu m]ntuie=te neamurile, a=a cum men\ioneaz[ v. 6,9, nici Isus nu este singurul c[ruia i se adreseaz[ binecuv]ntarea(v.16). Mai mult, v.10-14, Isus este obiectul credin\ei pentru c[ El este cel care face posibil[ promisiunea. El a ridicat blestemul ]n moartea Sa pe cruce, pentru ca binecuv]ntarea lui Avraam, ]trerupt[ de blestemul Torei, s[ poat[ s[ se r[sfr]ng[ =i asupra neamurilor:’’...pentru ca binecuv]ntarea vestit[ lui Avraam s[ vin[ peste neamuri.’’(v.14). Astfel, Isus Cristos este cel care face posibil[ binecuv]ntarea =i nu singurul c[ruia ise adreseaz[ sau reprezentativ pentru c[ El face ca promisiunea f[cut[ lui Avraam s[ se r[sfr]ng[.Cu alte cuvinte,’’m[sura de urgen\[‘’ a lui D-zeu care ]ng[duie r[sfr]ngerea binecuv]nt[rii dup[ o perioad[ de ]ntrerupere realizat[ de lege =i blestemul ei.

Argumentul cristologiei se mut[ din nou ]n Gal3:16-29. Acum Pavel subliniaz[ unicitatea lui Isus Cristos, ca find singurul recipient =i con\inut al promisiuni. Neamurile nu mai sunt ]n mod direct ‘’fii a lui Avraam ‘’, repricien\i ai promisiuni, din cauza credin\ei (v 8,9), pentru c[ acum Isus este Unicul recipient ]n calitatea Sa de s[m`n\[ excuziv[. Mai mult, Isus Hristos nu mai este cel ce face posibil[ promisiunea f[cut[ lui Avraam (Gal 3:14), adic[ m[sura de urgen\[ a lui Dumnezeu care s[ permit[ ca binecuv`ntarea f[cut[ lui Avraam s[ se r[sfr`ng[ =i asupra neamurilor. Dimpotriv[, ]n v.16-29 Isus Cristos este binecuv`ntarea =i ]mplinirea promisiunii lui Dumnezeu. Acum Pavel afirm[ c[, credin\a nu a devenit realitate p[n[ n-a venit Isus Cristos. v. 23-25, =i ]n aparen\[ el ignor[ capul lui Avraam v 6-9 =i func\ia lui Hristos de a face posibil[ promisiunea v 10-14

Prezentarea lui Isus ca s[m`n\[ exclusiv[ a lui Avraam ofer[ midrash-ului lui Avraam un accent cristocentric care culmineaz[ cu m[rturisirea sacramental[ de botez. ‘’C[ci to\i sunte\i fii a lui Dumnezeu, prin credin\[ ]n Isus Cristos (Galateni 3:26). Cre=tini nu sunt ]n primul r[nd fii a lui Avraam din pricina credin\ei lor v 6-9 sau din cauza c[ Isus 1Cor. A ridicat blestemul v 10-14, ei sunt mai ]nt[i fii a lui Dumnezeu v 26, pentru c[ au fost ]ncorpora\i ]n IsusCr ]n aceast[ calitate ei devin deasemenea ‘’s[m`n\a lui Avraam’’ v29, pentru c[ Isus este ‘’s[m`n\a lui Avraam’’ v16.

Am f[cut un cerc complet. Argumentul ]nceput cu credin\a lui Avraam =i fii lui credincio=i, ]n continuare s-a mutat la Isus Cristos , ca fiind Singurul care a ]ndep[rtat blestemul legi =i a f[cut posibil ca binecuv`ntarea f[cut[ lui Avraam s[ se r[sfr`ng[ =i asupra neamurilor, =i ]n cele din urm[ a ajuns la Isus Cristos, ca s[m`n\a exclusiv[ a lui Avraam,care singura actualizeaz[ credin\a =i face credin\a posibilitaea noastr[ Gal 3:23-29. Sublinierea cade acum pe apartenen\a la Cristos v 29 =i pe a fi ‘’fii a lui Dumnezeu ‘’ ]n Isus Cristos v26. }n timp ce ne-am a=teptat s[ auzim ‘’ sunte\i fii adev[ra\i a lui Avraam pentru c[ Isus Cristos a confirmat credin\a lui Avraam, pe care legea o amenin\a c[ o desfin\eaz[ ‘’, auzim ]n schimb ‘’ pentru c[ sunte\i fii a lui Dumnezeu prin botezul ]n Isus Cristos, sunte\i deasemenea s[m`n\a lui Avraam ‘’ v 26-29

}n Galateni 3 elementul discontinuit[\ii domin[ relatarea lui Avraam. Schimb[rile nea=teptate ]n cadrul discu\iei arat[ c[ Pavel ]ndreapt[ relatarea lui Avraam pe care opozi\ia o folosise spre propiul avantaj. El realizeaz[ un argument cristocentric care confirm[ credin\a pentru neamuri =i anuleaz[ Tora. Totu=i, Avraam poate fi men\inut ]n istoria m`ntuiri ca o persoan[ a promisiuni, unul care ]l ‘’con\ine’’ pe Cristos ca ‘’s[m`n\a a lui ‘’ Gal 3:16.Scutirea ‘’iudaic[‘’ a circumciziei =i aTorei a fost doar un blestem =i un obstacol, un blestem care a amenin\at s[ desfiin\eze binecuv]ntarea promis[ =i principiul credin\ei(9-10) =i un intrus care s-a introdus singur,ilegal ]ntre promisiunea f[cut[ lui Avraam =i ]mplinirea sa exclusiv[ ]n Isus Cristos.

Logica neobi=nuit[ a argumentului arat[ c[ relatarea istoric[ a m]ntuirii relat[rii lui Avraam poate fi folosit[ de Pavel contra iudaizatorilor doar dac[ ]=i centreaz[ relatarea cristocentric =i totu=i discontinu[. }nainte ca Isus s[ vin[, credin\a era o promisiune, chiar =i pentru Avraam, =i nu realitate, pentru c[ doar cei ]ncorpora\i ]n Cristos practic[ credin\a.

Pavel folose=te relatarea despre Avraam ]ntr-un cadru polemic, pentru c[ ]n m]inile oponen\ilor, Avraam a fost ‘’iudaizat’’ =i Isus Cristos a fost subordonat interpret[rii lor iudaizatoare. Pentru c[ iudaizatorii insist[ pe continuitatea istoriei salv[rii ]ntre Avraam, Tora, circumcizie =i Isus Cristos, Pavel folose=te relatarea despre Avraam doar ]n termenii discontinuit[\ii. }nainte ca Cristos s[ vin[ la ]mplinirea vremii, nu exist[ dec]t promisiunea lui Dumnezeu =i robia legii. Cheia midrash-ului lui Avraam ]n Gal.3 este ‘’promisiunea’’ =i Isus Cristos, pentru c[ credin\a a devenit actualitate doar de atunci =i ]n Cristos. +i pentru c[ Galateni reprezint[ obiectul inten\ionat al promisiunii, ei sunt ]n Isus Cristos ‘’fii ai lui Dumnezeu’’ =i ‘’s[m]n\a lui Avraam’’. Cre=tinii cred nu ]n promisiune(dar cf. Rom. 4:20 =i 24a)ci ]n Cristos, care a ]mplinit promisiunea.Totu=i, o ]ntoarcere la Tora(Gal. 4:9-21) ]nseamn[ o regresie la perioada blestemului =i o respingere a planului istoric de m`ntuire a lui Dumnezeu, adic[ o c[dere din har (Galt 4) astfel f[c`ndu-i pe iudaizatorii din galatia du=mani ai evreii, care stau sub blestem(Gal.1-6:9).

Ceea ce r[m`ne neclar ]n discu\ie este statutul neamurilor ]naintea lui Gristos.

S-ar putea argumenta c[ sec\iunea este ]n primul r]nd ]ndreptat[ spre cre=tinii iudei (Gal. 2-15) Noi suntem iudei din fire...;ef. pers1 Plural Gal. 2-16,17, 3-13,14,3-23-25-,4:3) =i contra cre=tinilor galateni evanghelia neamurilor(cf. Pers. 2 Pavel. =i Gal. 3:2,,5,8,14;3:26,27,29;4:6,7,8-11).Cu alte cuvinte, argumentul devine at]t de ascu\it,o negare a privilegiilor iudaice cerute de iudaizatori, ]nc]t toate acele privilegii sunt prezentate ca obstacole ]n calea m]ntuirii =i astfel de lucruri cu care neamurile n-ar trebui s[ aib[ de-a face, cel pu\in neamurile, care ]n mod destul de ironic, acum doresc s[ se ]ntoarc[ la lege(Gal. 4:7).Aceast[ interpretare pare exagerat[, totu=i din spusele lui Pavel reiese clar c[ blestemul legii ar fi f[cut de-asemenea ca binecuv]ntarea dat[ lui Avraam s[ fie lipsit[ de valoare pentru neamuri (Gal.3:13-14,3:22) ]n mod special sugereaz[ blestemul universal al legii =i statutul ‘’f[r[ ie=ire’’ pentru care au tr[it ]nainte de venirea credin\ei(Gal.3:23). Din nou ]n Gal4:3,9 ‘’re]nnoirea’’]ntoarcerii neamurilor la ]nv[\[tura ]ncep[toare a lumii este egal[ cu ]ntoarcerea la Tora, de unde Isus Cristos ne-a r[scump[rat (v.4:5). Argumentul anti-iudaic, at[t str[bate Gal.3, ]nc]t rela\ia Neamuri-Tora ]nainte de Cristos r[m]ne neclar[. Accentul cade pe m[rturisirea cristocentric[ din Gal3:26-29, care pentru neamuri e singura realitate care conteaz[, pentru c[ a fi ]n Isus Cristos, ]nseamn[ a tr[i realitatea unei noi crea\ii (Gal. 3:28) =i acea realitate include Tora, dar confirm[ promisiunea f[cut[ lui Avraam.

Pavel se folose=te de relatarea despre Avraam pentru a detalia opozi\ia sa, dar ]n mijlocul procesului se deschide unei antiteze at[t de radicale ]ntre credin\[ =i lege, ]nc]t ap[rarea urgent[ a legii devine inevitabil[:’’Atunci pentru ce este legea?’’(Gal3:19). }n timp ce lan\ul argumentului iudaizatorilor leag[ pe Avraam, circumcizia, Tora ]i Isus Cristos, Pavel trage o linie ]ntre Avraam =i Tora. Nu trebuie s[ omitem faptul c[ interpretarea iudaizatoare a relat[rii despre Avraam are o logic[ for\at[. Circumcizia lui Avraam precizeaz[ domeniul binecuv]nt[rii mesianice ]n Isus =i marcheaz[ linia corect[ a istoriei m]ntuirii. Dup[ iudaizatori Tora confirm[ mai ]nt]i linia istoriei m]ntuirii dec[t dimensiunile ei . Totu=i Pavel condamn[ pe galateni =i noii lor lideri ]n mod repetat pentru a nu fi ascultat de ]ntreaga lege.’’Blestemat este oricine nu st[ruie=te ]n toate lucrurile scrise ]n cartea legii, ca s[ le fac[‘’.(Gal 3:10 conform Deut.26:27,LXX);’’+i m[rturisesc iar[=i ]nc[ o dat[ oric[rui om care prime=te t[ierea ]mprejur c[ este dator s[ ]mplineasc[ toat[ legea.’’ (holon ton nomon),(Gal.5:3). C[ci toat[ legea se cuprinde ]ntr-o singur[ porunc[...’’(5/14):’’C[ci nici ei, care au primit t[ierea ]mprejur, nu p[zesc legea;’’(3/16).

Galatenii nu caut[ s[ re]ntroduc[ p[strarea strict[ a Torei sau s[ anuleze ceea ce a f[cut D-zeu ]n Isus Cristos, dar inten\ioneaz[ s[-i redea ]n\elesul complet.Totu=i circumcizia nu ]nseamn[ o ]ntoarcere la iudaism sau o form[ de apostazie dar odeplin[ ]nsu=ire a evenimentului cristic, adic[ f[r[ consecin\ele ‘’antinomian’’ ale ev. Lui Pavel (Gal.5:14,23). Acum Pavel atac[ aceast[ pozi\ie afirm]nd ]n mod radical c[ circumcizia ]nseamn[ re]ntroducerea Torei ]n totalitatea ei =i nu permite ]nc[lcarea nici unei porunci a ei.

Din cauz[ c[ Pavel a fost la ]nceput un =aman radical =i nu un liberal, e probabil, el insist[ c[ re]ntroducerea Torei ]nseamn[ p[strarea strict[ a Torei pentru neamuri.Ceea ce galatenii consider[ ca un supliment necesar al credin\ei, Pavel vede ca pe o ruptur[ radical[ de credin\[.Pentru a sublinia acest punct ]n mod decisiv, Pavel discut[ despre lege ]ntr-un mod at]t de radical ]nc]t amenin\[ s[ devin[ un principiu demonic, antidivin. Situa\ia galatenilor dicteaz[ o interpretare a legii care este destul de diferit[ de cea din Romani, pentru c[, a=a cum voi ar[ta, Ep. c[tre Rom. se adreseaz[ unei situa\ii critice sau iudaizatorilor, ci noilor converti\i din sinagog[, tem[tori de D-zeu =i fo=ti iudei.

}n Galatia, ]n mod contrar, Pavel are de-a face cu neamurile, galatenii carevor s[ ]nglobeze ce este cel mai bun ]n iudaism. Departe de a apostazia iudaismul =i legea iudaic[, recunosc c[ Isus Cristos a schimbat p[zirea Torii astfel ]nc]t aceasta nu mai constituie singurul criteriu al m]ntuirii. EI doar insist[ asupra corel[rii unor principii trainice ale Torei =i obiceiuri cu credin\a ]n Cristos, pentru c[ Cristos nu a abrogat legea c]t a ]mplinit poruncile ]n via\a, moartea =i ]nvierea Sa(Gal.2:18-21).Apoi, Pavel nu poate risca afi=]nd-o pozi\ie pozitiv[ fa\[ de lege ]n acest context. Totu=i, afirm[ ]n mod radical c[ numai dac[ respect[ un minimum de lege, aceasta implic[ ]mplinirea fa\[ de ]ntreaga lege. }ntr-o situa\ie diferit[ , cea din Rom. unde, de exemplu, expresia ‘’]ntreaga lege’’ nu apare-apologetica legii e pozitiv[. Acolo Pavel vorbe=te despre lege ca sf]nt[, dreapt[ =i bun[, =i ‘’duhovniceasc[‘’(Rom. 4:12,14) =i afirm[ ‘’noi ]nt[rim legea’’(Rom3:31). El face distinc\ii corecte ]ntre bun[tatea legii =i abuzul ]n situa\ia uman[ =i vorbe=te direct despre asemenea lucruri ca fiid ]mplinirea cerin\elor legii(Rom.8:4).Totu=i situa\ia de criz[ din Galateni, unde legea este ad[ugat[ la ev. ]L determin[ pe Pavel la o hermeneutic[ radical[ alegii ]nc]t devine aproape o putere cu totul negativ[; mai mult, ea pune ]n pericol propriul punct de vedere al lui Pavel asupra legii, pentru c[ se pare c[-l conduce ]n m]nile jertvelor antinominali=tilor(Gal.5:13-24).Nu ede mirare c[ mul\i interpre\i descoper[ o abordare gnostic[ a legii ]n Gal.3:19-20.

Gal. 3:10-29 realizeaz[ un dublu atac asupra legii =i culmineaz[ ]n discutia despre functia legii ]n istoria m]ntuirii Prima linie a atacului este prezentat[ sub forma de binecuv]ntare-blestem Gal.3:6-14 a doua sub forma de promisiune-lege(v.15-29).

Gal.3:10-14. Aproape c[ Pavel alunec[ ]n dualism ]ntre dou[ puteri opuse, pentru c[ el opune ]n mod radical binecuv]ntarea credimtei lui Avraam‘=i fiilor lui blestemului legii =i faptelor ei. Legea ]l blast[m[ pe Cristos, =i Isus Cristos anuleaz[ legea, pentru ca credinta =i binecuv]ntarea s[ curg[ asupra neamurilor.Dualismul lege-credint[ este subliniat de opozitia din Hab. 2:4(Gal.3:11) =i Lev. 18:5(Gal.3:12).

Galateni 3:15-29. Aceast[ interpretare gnostiatoare este ]nt[rit[ de cea de-a doua linie a atacului lui Pavel promisiunea-legea. De=i ]n Gal. 3:10-14 credinta =i legea se ciocnesc, jertva lui Cristos “pentru noi” rezolv[ conflictul ]ntre lege =i promisiunea credintei, pentru c[ moartea Lui este o afirmare a validit[tii legii. }n versetele 15-29, totu=i legea nu pare s[ aib[ nici unrol ]n segventa promisiunii lui Cristos, pentru c[ ea doar se interpune(v.17). Pavel prezint[ ]n mod radical argumentul istorico-salvific. El nu discut[ principiul legii ca ]n v.10:14 dar subliniaz[ ]n schimb temporalitatea legii ]n istoria m]ntuirii ]ntre perioada m]ntuirii =i cea a lui Cristos. Legea e inferioar[ promisiunii din 3 motive:

1) din cauza naturii sale temporale(430 de ani dup[ promisiune =i numai p]n[ la Cristos (v. 17).

2) din cauza originii inferioare(a fost dat[ prin intermediul ]ngerilor =i afost nevoie de un intermediar (v.19-20).

3) din cauz[ c[ nu poate da viat[ =i niciodat[ nu a avut un scop(v.21b). }n Gal.3:10-14, legea =i credinta se ciocnesc pentru c[ sunt ]n principiu incompatibile(v.11-12), ]n timp ce ]n versetele 15-25, legea =i promisiunea sunt succesive, independente, entit[ti invers legate. Pavel folose=te aceast[ opozitie gnosticizatoare a ev. =i a legii, pentru ai face pe oponentii s[i s[-=i dea seama c[ ev, lor a circumciziei =i a Torei distruge chiar scopul lucr[rii de m]ntuire a lui D-zeu ]n Isus Cristos, pentru c[ sinteza legii, circumciziei =i evangh. perverte=te esenta evangheliei.

Totu=i, opozitia lege-evangh. Nu conduce la demonizarea legii. Pavel doar nu elimin[ Tora din Biblie. De=i Pavel se apropie de ineficienta Torei opun]nd-o credintei =i promisiunii(Gal.3:11-12,15-18),el vrea s[ demonstreze la fel de bine locul indispensabil al Torei ]n istoria m]ntuirii. Totu=i ]ntrebarea este dac[ intentia lui Pavel se potrive=te cu logica sa. El pare c[ s-a ]ndep[rtat cu tema sa radical[ de aopune evangh -legea credintei faptelor ]nc]t “ap[rarea legii”(Gal.3:19=20) e doar schitat[ ]n mi=c[ri criptice. Cu sigurant[ contradictia ]n Sf]nta Scriptur[ ]ntre Hab.2:4 =i Lev. 18:5(Gal.3:11-12) este clarificat[ ]n Gal.3:19-22.”Faptele legii”(Gal.3:12), de=i opuse regulei credintei(v.11), este totu=i o necesitate divin[ ]n istoria m]ntuirii, pentru c[ reprezint[ ]ntunecata dar necesara cale pentru venirea credintei odat[ cu Cristos. +I totu=i, relatia ]ntre originea divin[ a legii(cf. Rom.17:12,14)=i functia sa antropologic[ dezastruoas[ nu este ]n a lui Pavel, pentru c[ el accentuiaz[ cu putere antologia negativ[ a legii ]n Gal.3:19-20. Legea pare o putere ostil[, care contrar voii lui D-zeu, ]ntemniteaz[ omenirea.Totu=i aceast[ impresie este gre=it[:

1)legea devine blestem mai degrab[ dec]t s[ fie ]n sine blestem, pentru c[ ]i blast[m[ pe cei ce nu ascult[ poruncile lui Dumnezeu(Gal.3:10).

2) Isus Cristos este ]ntr-adev[r blestemat de lege(Deut.21:23), dar blestemul este blestem pentru noi, adic[, Cristos nu a devenit victim[ numai datorit[ actiunii demonice a legii dar a =i isp[=it f[r[delegile noastre =i astfel s-a supus cerintei divine a legii(Gal.3:13).

3) ]n partea ascuns[ legea a fost dat[ de D-zeu, pentru a cre=te ]ncalcarea legii, ca s[ poat[ fi ]nclinarea =i supraveghetorul care subliniaz[ venirea ]n Isus Cristos(Gal.3:19,21-25).

}n ciuda opozitiei duale ]ntre lege =i promisiune (Gal.3:11-18), Tora are o functie esential[ ]n istoria m]ntuirii. Totu=i trebuie s[ fim con=tienti c[ functia ei nu e cea a unui tutor care ascute con=tiinta p[catului =i nevoia de iertare =i astfel ne conduce la Cristos:”}nainte de venirea credintei noi eram sub paza legii, ]nchi=i pentru credinta care trebuia s[ fie descoperit[. Astfel legea ne-a fost un ]ndrum[tor spre Cristos(paidagogos hemon eis Christon), ca s[ fiti socotiti neprih[niti prin credint[(Gal.3:23-24). De aceea cuvintele spre Cristos(eis Christon) au acela=i ]nteles ca propozitiile temporale din v.23-28,Pavel nu speculeaz[ faptul c[ legea actioneaz[ ca un agent care ne treze=te con=tiinta p[catului(cf. Luther ne conduce spre Cristos), ci mai degrab[ descrie statutul nostru obiectiv ]naintea lui D-zeu “p]n[ va veni Cristos”, adic[ situatia noastr[ f[r[ ie=ire ]naintea lui Dumnezeu.

Discontinuitatea ]ntre lege =i evanghelie este corectat[ de v.22:planul de m]ntuire al lui D-zeu din S. Scriptur[ ]mbr[ti=eaz[ at]t efectul condamn[rii legii =i promisiunea credintei.Astfel relatia necesar[ ]ntre promisiune =i lege ]n istoria m]ntuirii previne o separare marcionist[ ]ntre lege =i evanghelie. Functia necesar[ a legii “de a spori f[r[delegile”(Gal.3:19), pentru ca ]n mijlocul situatiei lipsite de sperant[ a omului, credinta ]n Isus Cristos s[ devin[ noua realitate.Mai mult v.12 demonstreaz[ c[ legea e aplicabil[ nu numai evreilor dar =i neamurilor.}ntr-adev[r, f[r[ moartea lui Cristos (v.13), binecuv]ntarea neamurilor (v.8) ar fi fost nul[. Pe parcursul disputei, apoi, Pavel extinde influienta Torei asupra neamurilor, pentru c[ el includea neamurile sub termenul de “toate lucrurile” (to panta) din v.22 =i culmineaz[ cu” toti” (pantes) din v.26:”C[ci toti sunteti fii ia lui Dumnezeu, prin credint[ ]n Cristos Isus.” C]nd revedem disputa ca interpretare, nu putem dec]t s[ concluzion[m c[ este disting[tor, pentru c[ apologetica legii este ]n mod criptic/ascuns ]nserat[ ]n argumentul care logic pare c[ neag[ legea.