Pentru a interpreta corect ]ntregul pasaj trebuie insistat asupra statutului pe care ]l au sclavii =i de asemenea statutului femeii.Argumentul pentru subordonare este relifat ]n codul antic al ]ntre\inerii familiei =i o examinare ]n pasajele din Noul Testament ar fi necesar[.Nu se sugereaz[ c[ femeile ]n zilele noastre ar fi supuse opres[rii precum experien\a sclavilor.Este simplu s[ recurgem la acelea=i principii de interpretare pentru ambele pasaje.

Acest pasaj ne ]ndreapt[ aten\ia ]n mod special ]nspre ]ntrebarea” ]n ce fel Pavel trateaz[ problema sclaviei?” A=a cum abordeaz[ ascultarea copiilor sau subordonarea femeii? }n cea mai mare parte , ]n culturile noastre se accentueaz[ mai pregnant ascultarea copiilor dec`t celelalte dou[.Dar examin`nd aceste trei puncte se reliefeaz[ punctul critic: Pavel ]=i sf[tuie=te cititorii ]n func\ie de pozi\ia ]n care ei se afl[ ,tr[iesc=i nu ]=i face afirma\iile valabile neap[rat pentru oricare moment din timp. Principii pe care el le emite nu mai sunt acum aplicabile.Pe scurt, noi f[r[ ]ndoial[, trebuie s[ ne supunem doar ]n dragostea lui Hristos =i Pavel nu recurge la o aceea=i structur[ ]n toate culturile.

}nainte de a examina aceste trei puncte, s[ ne ]ntreb[m de ce Pavel nu se adreseaz[ mai degrab[ autorit[\ilor patriarhale .Cel mai logic r[spuns este acela c[ el nu avea cum s[ se adreseze acestora ]ntr-o scrisoare formulat[ ]n termenii bisericii.El nu era ]n pozi\ia de a schimba structura social[ din zilele lui.+i nimeni interesat ]n abolirea sclavismului.mai ales c[ace=ti oameni (sclavii) erau considera\i imorali.

}n lumea antica oamenii din fiecare clas[ social[ ar fi putut fi nonconformi=i =i ar fi putut protesta f[r[ s[ anticipeze o supresiune violent[. Mai recent Gandhi =i Martin Luther au elaborat reformele care con\in date referitoare la proteste, nonviolente.Aceast[ tactic[ nu este ]ns[ valabil[ ]n Beijing-Tinanmen Square. Reformatorii ar fi vrut s[ imprime pozi\ia universal valabil[ c[ to\i oamenii sunt egali ]n fa\a lui Dumnezeu.

Pavel, pastor =i misionar a ]ncercat s[ fac[ ceea ce era mai rezonabil: recomand[ dragostea =i respectul reciproc. Nua luat ]n considerare schimbarea socio-economic[,implica\iile radicale ale ]nv[\[turii pot fi realizate ]ntr-o alt[ societate doar dup[ venirea Domnului, chiar dac[ Pavel a vrut eliminarea total[ a nedrept[\ii societale. Pentru aceasta s[ lucreze cre=tinii at`t c`t le st[ `n putin\[: pentru influen\area c[rora ]n jurul c[rora tr[iesc.

Un scriitor, c[tre o mic[, dar ]n dezvoltare comunitate religioas[ din primul secol nu poate fi ]nvinov[\it pentru a nu fi ap[rat o ]nv[\[tur[ sf`nt[,greu aplicabil[ =i a-i citi scrierile ca pentru zilele noastre presupune o gre=eal[. Este o relitate tragic[, c`nd ,chiar cre=tinii interpreteaz[ Biblia “aici =i acum” r[nindu-i pe ceilal\i prin ]n\elesul lor eronat , a=a cum este cazul unor biserici din Statele Unite sau din Africa de Sud.

Dar pentru c[ scrisorile lui Pavel revolta, nu ]nseamn[ c[ ar fi de acord sau nu i-ar p[sa de problema cu care se confrunt[ cititorii ]n zilele lor. Sclavia a fost tragic[ pentru sclavi =i insensibilitatea “capului” a fost =i este dureroas[ pentru neveste =i copii. Pavel se adreseaz[ cre=tinilor pentru a le st`rni interesul fa\[ de cel[lalt, plini de dragose, Pavel ]i ]ndeamn[ de fapt la o supunere reciproc[, la o egalitate.

}n al doilea r`nd cei viza\i aici ]l constr`ng pe Pavel s[ foloseasc[ ]n scrierea lui principiul supunerii. El nu ne spune care dintre afirma\ii sunt valabile sau aplicabile ]n orice cultur[.Legea Vechiului Testament recomand[ clar supunerea copiilor sub “amenin\area” cu moartea-lucru nevalabil pentru sclavi =i pentru neveste.

}n al treilea r`nd se poate puncta caracteristicile comune acestor trei: erau mai pu\ini puternici, erau dependen\i economic, mai lipsi\i de cuno=tin\e dec`t “capul”.

Spre deosebire de femei =i sclavi, copii erau dependen\i economic doar p`n[ la maturitate.Ei nu erau trata\i ]n mod permanent ca inferiori.}n roman b[ie\ii erau trata\i cu foarte mare respect, mai mult dec`t dup[ ce erau independen\i. Nevestele din aceast[ societate r[m`neau sub control legal b[rba\ilor lor at`t timp c`t acesta tr[ia.Mul\i dintre ei considerau c[ femeia este prin natura ei mai pu\in capabil[ de a ra\ionaliza, \in`ndu-le ]ntr-o dependen\[ social[ totala.Trebuie s[ presupunem c[ femeile, care acum sunt educate ]n acela=i loc cu b[rba\ii, au fost tratate ca ni=te copii, ele vis`nd la o anumit[ independen\[...

Cea mai bun[ paralel[ pentru interpretarea afirma\iilor referitoare la subordonarea femeii, nu ar fi cu copii, care devin mai independen\i =i mai responsabili pe m[sur[ ce cresc, ci cu sclavii, care r[m`n sub autoritate at`t timp c`t st[p`nul tr[ie=te.

Sclavii-proprietate sau fiin\e?

Ilustra\ia sclavilor din Vechiul Testament sugereaz[ faptul c[ mul\i sclavi lucrau ca func\ionari lucrau ca func\ionari ]n gospod[rie sau, dac[ situa\ia o cerea, al[turi de st[p`n.Sclavii erau trata\i cel mult ca fii sau ca fiice (Ex.21:26-27). De la un nivel pur comercial, ei contribuiau considerabil la comoditatea de\in[torului.Merit[ luat ]n considerare versetul din Experien\[.21:20-21.

Examin`nd acest pasaj, scos din context avem o idee vag[ ]n ce prive=te sclavia.For\a sup[r[toare con\inut[ ]n ideea de” proprietate “ este surprins[ prin ]ntregul context:

a) Proprietatea este calificat[ de faptul c[ de\in[torul poate fi pedepsit pentru c[ =i-a ucis sclavul .Pedeapsa este probabil corporal[(Deut.25:2),mai degrab[ dec`t capital[.

B) “Ochi pentru ochi”-lege care s-a aplicat oamenilor liberi care au desconsiderat o persoan[ care si-a pierdut un ochi , excep\ie ap[rarea onoarei lui (Ex.21:24).Sclavul nu =i recap[t[ onoarea dar prime=te un nou beneficiu :libertatea (21:26-27).

C) De\in[torul nu este pedepsit dac[ sclavul supravie\uie=te o zi sau dou[; dar procedeul se men\ine =i ]n cazul unei persoane libere(21:26-27)

Contextul general al legii lui Moise calific[ punctul de vedere al sclavilor. Legea Sabatului con\ine grij[ pentru sclavi at`t c`t pentru copii (Ex.20:10, 23:12).Eipot fi de altfel a=eza\i al[turi de copii ca o posesiune, ]naceea=i list[(20:17).

}N Exod 21:7-11 o sclav[ care devine concubina st[p`nului, este tratat[ ca o nevast[.Legea ]i cere s[ o trateze ]ntr-un mod corect.Regulile israelite despre sclavii elibera\i sunt semnificative aici.Un om care a g[sit fugarul vecinului trebuie s[-l redea de\in[torului

(Ex.22:1-15).Sclavii sunt fiin\e volitive.

Insist[m asupra faptului c[ legea nu ]i cheam[ pe sclavi la a fi “proprietate”.De\in[torul este pedepsit dac[ cauzeaz[ moartea sclavului.Nueste lege ]mpotriva violent[rii psihice-nici ]mpotriva sclavilor, nici a copiilor.}n timp ce sclavul intr[ ]n servitute aproape voluntar, expun`ndu-se riscului de a fi chemat la r[zboi, textul nu ne spune c[ ar fi mai multe probleme dec`t reiese din el. Sclavii trebuie trata\i cu respect,]n mod corect, c[ st[p`nul este pedepsit ]n cazul abuz[rii de drepturi asupra sclavilor-dar textul, totu=i nu acord[ suficient[ siguran\[ sclavului.

Sclavuli trebuie s[ i se acorde o perioad[ de timp relaxare (Ex.21:1-3,Lev.25:34-43)

=i ]i d[ libertatea de a fi responsabil economic.Acest lucru ]l priveaz[ de la a fi sclav pe linie ereditar[.Ca=i copil[ria,sclavia poate fi considerat[ ca o por\iune din ]ntreg, cu beneficii economiceat`t pentru st[p`n c`t pentru sclav.

Ne putem referi la o alt[ dificultate. Dac[ sclavul se c[s[tore=te ]n timpul sclaviei lui (Ex.21:4), el va r[m`ne ]n sclavie doar voluntar, pentru a-=i ]ntre\ine familia (21:5-6).

Un st[p`n poate permite vr[scump[rarea familiei lui, care va fi f[cut[ ]n timp. Dar acestea sunt excep\ii.

Legea aceasta dat[ de c[tre Moise se adreseaz[ doar israeli\ilor. Ei trebuiau elibera\i dup[ =apte ani sau c`nd va veni Anul Jubiliar; dar aceasta nu se aplic[ =i sclavilor str[ini.

De\in[torul la fel ca al\i oameni ac\ioneaz[ ]n direc\ia intereselor economice personale.

C`teva din legile lui Dumnezeu au fost date pentru ca omul s[ se ridice deasupra propriilor sl[biciuni (Mc.10:14, Mt.19:8) pentru care au fost date ora=ele de sc[pare(Deut.19:1-14).Dac[ o persoan[ este ucis[ accidental de c[tre o alta,]n mod neinten\ionat nu este pasibil[ de pedeaps[. Dar pentru c[ moartea cerea r[zbunare, Dumnezeu a ini\iat un loc de refugiu.}n mod ideal “uciga=ul” ar fi ]n siguran\[ ]n propriul ora=. Legea este ]n afara situa\iilor ideale.Ea institu\ionalizeaz[ sclavia =i nu d[ legi exprese pentru aceasta ]n sine, mai degrab[ d[ reguli pentru aplicarea, practicarea ei. Avem aici un caz ]n care Dumnezeu tolereaz[ o anumit[ m[sur[ a injusti\iei a=a ]nc`t m[sura justi\iei =i a milei s[ poat[ fi recunoscut[.Sclavul este =i el o fiin\[ creat[ dup[ chipul lui Dumnezeu =i scopul original al Lui afost acela de a reuni dou[ fiin\e ca so\ =i so\ie,iar divor\ul a fost doar o concesie ]n Legea Mozaic[(Mt.19:1-9)

}ntradev[r, principiile cuprinse in lege militeaza impotriva sclaviei in sine daca consideram lucrurile in cadru general.Asa cum ei au fost sclavi in tara Egiptului, israelitii sa fie intotdeauna binevoitori si ospitalieri cu strainii (Exod.23:9). Prin extensie se poate argumenta ca, precum evreii au fost sclavi in Egipt, asa ar trebui sa respecte si ei la randul lor pe sclavi. Dumnezeu pedepseste pe cei care se comporta aspru cu ei. De asemenea, aceasta se aplica oricarui om mai putin instarit. Cand Isus a eliberat de rau El a aratat scopul real al lui Dumnezeu. Aici schimbarea radicala a fost anuntata, structura extinzandu-se pana in zilele noastre.

Unii detinatori de sclavi albi din societatea americana au folosit texte biblice intrebuintand o interpretare gresita in privinta rasismului, pentru justificarea avantajelor economice proprii. Ei au valorificat anumite concesii, anuntand o cultura pusa deasupra principiilor biblice care promovau dreptatea si mila. Au intervenit abolitorii care, pornind de la principii biblice au aratat ca ar trebui practicate dragostea, etica in libertatea pe care o avem in Hristos. Ei sustineau iubirea aproapelui ca pe ei insisi(Lev.19:18 si Marcu.12:31), lucru care era conpatibil cu privarea sclavului de libertate.Abolitionistii au denuntat aceasta folosind Exod.21:16, 1.Tim.1:19, incalcarea principiului atragand pedeapsa. Ei au fost uneori acuzati de a fi prea radicali pentru generatia lor. Femeile din aceasta grupare au initiat o intalnire la Philadelphia in 1838 pentru intelegerea “Anti-sclavismului”, lucru care a izbucnit cu o revolta datorita faptului ca “ nu ar fi trebuit sa se intalneasca in aceeas cladire si albii si negrii”. Unii au indemnat la a judeca faptele rational. In dimineata urmatoare ele s-au intalnit din nou si s-a emis urmatoarea declaratie:

“Hotarare:

In prejudiciul sclavilor negrii a ajuns un cadru al sclaviei, plin de vinovatie pentru cei care o practica, este focarul care consuma fericirea si energia oamenilor de culoare. Aceasta este datoria abolitionistilor, de a-i identifica pe opresati, de a intretine relatii amicale, de a aparea in public, de a se vizita acasa si de a incuraja la aceasta, primindu-i ca pe niste concetateni albi. “

Deci ne putem bucura astazi ca aceste femei au ales sa se supuna lui Dumnezeu decat barbatilor in acest caz. Si totusi adevarul pe care l-au evidentiat ramane un lucru dificil pentru multi crestini conservatori de a trai cu un secol si jumatae mai tarziu; chiar si dupa ce segregatia a fost abolita in mod legal; costul presiuni din societate ramane prea mare pentru multi crestini de a trece granitele pe care istoria le-a creat. Fie ca domnul sa ne daruiasca cainta.

Este simplu pentru noi sa privim in urma la opresiunile la care au fost supusi sclavii de culoare de catre albi si a spune “Este bine ca acum nu se abuzeaza de Scriptura ca si atunci”. Din pacate noi ignoram unele parti semnificative din Biblie in ce priveste istoria sclavilor din S.U.A.. De la ]nceperea sclavagismului =i ]n continuarea rasismului Biblia poate fi un martor inconfortabil pentru na\iunea noastra constituit[ direct din de\in[tori de sclavi =i sclavi.

Biblia vorbe=te despre unitate =i responsabilitate corporativ[ privind continuitatea de p`n[ la zece genera\ii(Deuter.23:3-8) =i dac[ na\iunea noastr[ a profitat economic pun`ndu-i pe al\ii ]n sclavie sau lu`ndu-le t[r`murile prin for\[ =i dac[ descenden\ii profitorilor au beneficiat de o educa\ie mai bun[ =i au avut mai multe oportunit[\i ,nu se poate spune acum c[ dreptatea este s[v`r=it[ .Nu se poate afirma “Las[ trecutul s[ fie trecut”. John Perkins nota c[ :”Situa\ia grea a negrilor din America aduce ceva din ceea ce era sclavia ]n centrul opresiunii care a fost urmat[ de emancipare. Este ca un joc de base-ball.}n a noua repriz[ ,echipa care marcheaz[ scorul de 20 la 2 descoper[ c[ echipa advers[ a tri=at tot timpul.Echipa conduc[toare admite:”Da, noi am tri=at dar vom juca corect ]n continuare. S[ mergem s[ termin[m jocul”. Acum este “bine” c[ o echip[ joac[ tri=`nd ]n lini=te, dar cu scorul de 20 la2 echipa urm[ritoare mai are ]nc[ sentimentul dezavantajului.C`nd nedreptatea a fost s[v`r=it[, pun`ndu-se ]n locul ei dreptatea , nu ]nseamn[ numai “juc`nd corect de acum”.

Azi, ]n America un grup are capitalul, iar altul sarcinile =i suferin\a.Oportunitatea economic[ ]n capitalism depinde de de\in[torul de capital.Cei =tiu acestea foarte bine =i for\a opresiv[ le creeaz[ povara ]n primul r`nd ]n aceast[ curs[.

Biblia recomand[ desp[gubirea ]n schimbul oric[rui lucru. Sclavia =i adep\ii s[i, continarea p[catului, rasismului au fost prejudicii teribile practicate ]n acest[ \ar[, pe Dumnezeu nu le-a permis niciodat[. Mul\i cititori sus\in c[ desp[gubirea economic[ ob=tesc[, la un nivel na\ional ar distruge re\eua bancar[ =i s-ar ridica multe nel[muriri privitoare la distribuire. Asemenea proteste ar fi ]ndrept[\ite. Dar nu este un motiv pentru care noi, ca cre=tini, n-am acorda vreo desp[gubire dac[ situa\ia o cere. Dac[ noi pre\uim mai mult oamenii dec`t posesiunile, noi suntem capabili s[ renun\[m la ele =i s[ ne ]ndrept[m aten\ia ]nspre nevoi. Multe din stric[ciunile violen\ei care s-a r[sp`ndit rezult[ din ghetourile formate prin discriminare. Este simplu s[ spunem azi c[ suntem ]mpotriva sclaviei, pentru c[ ea nu mai exist[ acum la scar[ larg[.

Dar consecin\ele abuz[rii textului biblic de acum un secol =i jum[tate se resimt ]nc[ ]n SUA =i chiar unele principii biblice despre dreptate sunt at`t de ignorate de c[tre genera\ia noastr[ precum au fost =i ]n genera\iile anterioare. Este posibil ca unii dintre noi s[ fie selectivi ]n interpretarea Scripturii =i ]n acela=i fel al\ii au folosit-o pentru justificarea existen\ei sclaviei contra reformatorilor.

Mul\i dintre noi vor recunoa=te azi c[ sclavia a fost o concesie, =i c[ a-i trata pe al\ii ]n mod corect este o porunc[. Dar care dintre Legi pot fi folosite pentru separarea “concesiilor” de “porunci”? O c ale este aceea de a ]ncerca distingerea ]ntre ceea ce este scris ]n Lege =i ceea ce este poruncit ]n mod specific, invoc`nd pedeapsa ]n special moartea. Pot fi date exemple care con\in ofense sexuale =i prioritatea rela\iilor de prietenie. Multe p[cate sexule, pentru c[ ele au repercursiuni asupra prezentului =i viitorului so\ilor sunt cosiderate ofense capitale (Deuteronom 22:13-30, Levitic 20). Acesta sugereaz[ permanen\a legilor eviden\iind fidelitatea sexual[ fa\[ de so\ia prezent[ sau viitoare. }n ceea ce prive=te rela\iile de autoritate, era interzis[ blasfemia ]npotriva regelui. (Exod 22:28, 1 Regi 21:10, 13) sau fa\[ de un p[rinte =i rebeliunea ]mpotriva autorit[\ii parentale poate fi pedepsit[ cu moartea (Deuteronom 21:18-21). Dar ]n nici un loc neascultarea sclavilor sau a so\iilor nu este condamnat[. C`teodat[ so\ii ca =i Abigail (1 Samuel 25) fii ca Ionatan (1 Samuel 20) fiice ca Mical (1 Samuel 19) au fost nevoite s[ aleag[ ceea ce era corect sfid`nd supunerea cuvenit[ unui tat[ sau so\. Dar ]n timp ce Legea interzice neascultarea fa\[ de ta\i except`nd circumstan\ele extreme, =i presupune - =i deci instituie - institu\ia sclaviei, nu mandateaz[ =i nici nu explic[ asumarea supunerea fa\[ de so\ii lor.

Avraam a fost chemat s[ asculte de nevast[, dar mai ales invers.(Genesa 21:12). Dumnezeu ar fi putut s[ se descopere mai ]nt`i unei femei (Judec[tori 13: 2-23); cei mai importan\i =i crezu\i vorbitori din timpul lui Iosia a fost o femeie (2 Regi 22:13-20) =i se pot da mai multe exemple. Cultura a definit roluri diferite pentru femei =i pentru b[rba\i, roluri care se schimb[ de la o perioad[ la alta, de la o cultur[ la alta =i Dumnezeu a lucrat cu acesta aspect al culturii. Dar nu exist[ indica\ii ]n Vechiul Testament pe care Dumnezeu s[ le fi dat cum c[ b[rbatul ar avea singura autoritate asupra casei lui.

So\iile trebuiau s[ se supun[ ]ntr-un mod cre=tin celor ce aveau autoritate asupra lor ]n acea cultur[, dar nici structurile autorit[\ii nici nici expresiile supunerii nu sunt acelea=i ]n toate culturile. Oricum noi respect[m autorit[\ile guvernamentale =i nu ]ncerc[m s[ reconstituim monarhia a=a ]nc`t s[ putem asculta de cerin\ele Noului Testament de a ne supune regelui. Noi nu trebuie nici s[ reinstituim vechile reguli ale mariajului =i deci s[ ignor[m structurile de autoritate din cultura noastr[. }ntr-un timp al tranzi\iei dintre vechile =i noile structuri de autoritate, noi trebuie s[ alegem structurile care sunt ]n armonie cu princiipiile }mp[r[\iei lui Dumnezeu; =i av`nd faptul c[ Pavel a fost unul dintre scriitorii cu vederile cele mai largi din zilele lui, eu cred c[ nu exist[ nici o ]ndoial[ ce pozi\ie ar trebui s[ adoopt[m azi.

Ar trebui ca toate femeile s[ stea acas[, s[ g[teasc[, s[ spele =i dea na=tere la copii, sau ar trebui s[ lucreze]n domeniile care sunt obi=nuite pentru femeile supuse ]n anumite culturi? Au fost femeile nesupuse prin a cere dreptul la vot? Ar trebui s[ aib[ dreptul la educa\ie sau ar trebui s[ li se dea voie s[ foloseasc[ acea educa\ie la locul de munc[? Implica\iile supunerii variaz[ de la o cultur[ la alta =i americanii cei mai conservatori ar condamna schimbarea naturii supunerii a=a cum sunt cerin\ele unei culturi.

Din nou ,eu cred c[ mi=carea cre=tin[ a femeilor s-a dezvoltat ]n contextul mi=c[rii aboli\ioniste pentru c[ ambele se apropiau de Scriptur[ ]ntr-un mod total diferit dec`t al celor care au ]ncercat s[ ia fiecare porunc[ posibil[ ca referindu-se la propria lor genera\ie. Mul\i cititori v[d doar p[r\ile mai t`rziu cronologic ale Bibliei ca valabile; dar chiar printre p[r\ile mai t`rzii, ei trebuie s[ accepte c[ unele probleme sunt condi\ionate de context. (2 Timotei 4:13, nu ne-am g`ndi s[-i ducem mantia lui Pavel acum la el) sau condi\ionate de cultur[ (]nvelitori pentru cap). De altfel nimeni nu ar ]ncerca s[ reconstituie condi\iile exacte ale lumii antice a=a ]nc`t poruncile s[ poat[ fi ]ndeplinite ]n exact acela=i fel precum au fost date. Totu=i mul\i credincio=i ast[zi privesc ca porunci doar acele p[r\i pe care tradi\iile lor le spun s[ le \in[.

Eu sus\in c[ dac[ noi vrem s[ respect[m autoritatea Scripturii a=a cum a fost ea dat[, noi trebuie s[ =tim cui i se adreseaz[ cunosc`nd contextul istoric. Acesta ]nseamn[ c[ noi trerbuie s[ ]n\elegem cum s[ aplic[m toate aceste mesaje ]n situa\ii culturale diferite, noi trebuie s[ ]n\elegem diferen\a dintre ceea ce Dumnezeu ne-a pus ]n fa\[ situa\ii mai pu\in ideale =i idealul pentru care noi ne lupt[m dac[ avem ocazia.

Biserica cel mai adesea doar a pus pozi\ia cea mai conservatoare al[turi de cea tradi\ional[ ]n loc s[ exploreze inten\ia Scripturii, cum a ar[tat Martin Luther King, Jr. Unora dintre colegii s[i din cler printr-o scrisoare pe care a scris-o din ]nchisoarea din Birmingham:

Biserica zilelor noastre este adesea o voce ineficace cu un sunet nesigur. Este at`t de adesea arcul de suport al status quo-ului. Departe de a fi ]ncurcat[ de prezen\a bisericii, structura puterii a fiec[rei comunit[\i este consolat[ de c[tre sanc\iunea t[cut[ =i adesea doar cu vorba a lucrurilor a=a cum sunt ele.

Una dintre cele mai mari tragedii ale istoriei este atunci c`nd Scriptura sf`nt[ a lui Dumnezeu referinu-se la o situa\ie, este aplicat[ unei alte situa\ii ]n timp ce este ignorat contextul mai larg al Scripturii. Este =i mai tragic deoarece Cuv`ntul lui Dumnezeu este interpretat pentru a servi unui scop nedrept, pe de o parte, =i Cuv`ntului lui Dumnezeu i se aduce o faim[ proast[ pentru folosirea ei incorect[.

Pavel se adreseaz[ autorit[\ilor zilelor sale, nevalid`nd aceea=i structur[ de autoritate pentru toate perioadele. Pavel ne cheam[ la supunerea fa\[ de cei pu=i ]n autoritate, chiar dac[ el calific[ acest[ autoritate prin a le cere celor sus pu=i s[ respecte pe cei de sub ei ca fiind egalii lor. Aceasta este cam tot acela=i lucru cu a le da acordul autorit[\ilor sau a ne spune c[ trebuie s[ ne supunem acelora=i structuri ]n acela=i fel cum oamenii au f[cut-o oamenii din lumea Greco-Roman[, din simplul motiv c[ acesta a fost cultura ]n care Pavel =i-a dictat scrisorile.

Biserica primar[ nu a fost capabil[ s[ aboleasc[ sclavia =i s[ inverseze structura social[ din zilele acelea, dec`t prin tratatarea fiec[ruia ca egal =iprin a se sluji unii pe al\ii ]n casele lor. Dar concep\ia radical[ a sacrificiului de sine a fost s[ planteze ceea ce urma s[ duc[ la aboli\ionism =i la alte proteste ]mpotriva oprim[rii oamenilor. Prin istorie vocea adev[ratei bisericii a fost cenzurat[ c`nd cei care au dezbinat societatea au ajuns s[ conduc[ biserica. Dar vocea Domnului nostru, care a venit s[ slujeasc[ =i s[-=i dea via\a pentru mul\i, nu a fost niciodat[ =i nici nu va fi redus[ la t[cere. M[car de ne-ar vorbi inimilor =i societ[\ilor noastre ast[zi.