Aceasta întrebare aratà un aspect important al gândirii iudaice din perioada Vechiului Testament pânà în perioada intertestamentarà . Prin 'întelepciune' evreii au înteles o întelegere, o perspicacitate, cu privire la felul în care Dumnezeu interactioneazà cu lumea, si cu privire la locul si rolul omului în acest univers. 'Întelepciune' între evrei are mult în comun cu ceea ce noi am numi 'filozofie', dar cu un caracter mai practic în unele privinte.

Întrebarea aceasta a primit diferite räspunsuri în iudaismul perioadei intertestamentare:

(a) - peste tot, oriunde în lume oamenii o cautà

Întelepciunea lui Solomon 8:1 "Întelepciunea ajunge cu tàrie de la o margine la alta a lumii si toate le întocmeste preaplàcut"

Întelepciunea lui Isus Sirah 24:8-13 "Atunci mi-a poruncit mie Fàcàtorul tuturor si Cel care m-a fàcut a asezat locasul meu, si a zis: Întru Iacov locuieste si întru Israel mosteneste...(i m-am înràdàcinat în popor màrit; în partea Domnului, a mostenirii Lui"

(c) - în cer, fiind respinsà de cei mai multi, dar accesabilà la o grupà /sectà micà

1 Enoh 42:2 "Ši apoi Întelepciunea a iesit [din cer] sà locuieascà între copiii oamenilor, dar nu a gàsit nici o locuintà . (Deci) Întelepciunea s-a întors la locul ei, si s-a stabilit între îngeri"

Întrebàri:

1) Care a fost ràspunsul crestiniilor la întrebarea aceasta, "Întelepciunea unde se gàseste?" (vedeti 1 Cor. 1:24; Col 1:15-20; Ioan 1:1-18)?

2) În ce màsurà crezi cà primii crestini au acceptat sau respins unele dintre aceste ràspunsuri iudaice contemporane la aceastà întrebare? De ce?

3) Citeste FA 17:16-34 cu ajutorul unor comentarii. În ce privinte se gàseste în acest pasaj o abordare pozitivà sau negàtivà asupra filosofiei grecesti?

În textele citate, Întelepciunea este descrisà nu numai ca un aspect al vietii sau un atribut al lui Dumnezeu, ci este personificatà. În literatura acestei perioade existà o legàturà foarte apropiatà, dacà nu chiar o identificare, între Întelepciunea lui Dumnezeu si Cuvântul (în greacà logos) lui Dumnezeu. În Col 1:15-20, Ioan 1:1-18 si Evrei 1:3, Isus Hristos (sau cel care s-a fàcut trup ca o persoanà umanà Isus Hristos) este descris în limbaj care se foloseste în literatura iudaicà din perioada intertestamentarà despre Întelepciunea sau Cuvântul lui Dumnezeu [vedeti C. H. Dodd, The Interpretation of the Fourth Gospel, p.274-277, pentru o comparatie]. Aceste pasaje din NT trebuie citite în lumina acestor idei contemporane.

Acum esti gata sà treci la pagina despre Logos-ul lui Filon!