SILVA
, MOISE IN EXPLORATION IN EXEGETICAL METHOD GALATIANS AS A TEST CASETraducere: Moldovan Emanuel
In vederea distingerii escatologiei dintre lege si crea\ie ar putea fi de folos sa facem referire ]n mod mai direct la ]n\elegerea lui Pavel asupra rolului jucat de legislatia mozaic[ ]n ]ntelegerea scopului m`ntuitor al lui.
Av`nd ]n vedere complexitatea subiectului c`t si scopul acestei carti,cititorul nu ar trebui sa se astepte s[ g[seasca aici o tratare coprehensiv[ a subiectului.Totu=i discut`nd c`teva afirmatii selectate din Galeteni 3, voi fi ]n m[sura sa furnizez o axegez[ mai larg[ a pasajelor individuale, dec`t am f[cut-o ]n pasajele anterioare.Cu toate c[ materialul de aici se concentreraz[ pe continut, ]ntreb[rile privind metoda =i argumenta\ia se vor ]ntinde todeauna dedesubtul suprafa\ei.}n procesul evalu[rii exegezei care urmeaz[, va avea ]n minte principiile discutate ]n capitolele
anterioare,]ntreb`nd despre fiecere paragraf ]n ce fel contribuie la dezvoltarea abilit[tii sale exegetice.
Galateni 3:21
}n opinia mea,Galateni 3:21 necesit[ o aten\ie mai mare dec`t i s-a acordat ]n discutiile privitoare la punctul de vedere al lui Pavel despre lege.Pavel scrie:”Atunci oare Legea este impotriva fagaduintelor Lui Dumnmezeu? Nicidecum! Daca s-ar fi dat o Lege care sa poata da viata, intr-adevar,neprihanirea ar veni din Lege.”
Versetul este tradus ]n mod corect ]n traducerea NIV.”Este ,deci, Legea ]n opozi\ie cu promisiunilelui Dumnezeu? Absolut nu! deoarece dac[ o lege ar fi fost dat[ ca s[ ]mpart[ via\[ atunci neprih[nirea ar fi venit ]n mod sigur prin lege.”
Ceea ce ar trebui scos ]n eviden\[ este c[ Apostolul aici ]=i adun[ la un loc toat[ concep\ia lui despre lege, specific`nd ]n ce aspect legea poate fi v[zut[ pozitiv =i ]n ce aspecte poate fi v[zut[ negativ.
Elementul pozitiv poate fi dedus cu usurin\[ din exclama\ia puternica a lui Pavel
Legea este ]n mod cert ]n armonie cu scupurile salvatoare a lui Dumnezeu. Elementul negativ este exprimat de dou[ propozitii conditionale contrare,care ]n esen\[ con\in dou[ neg[ri:
a) legea nu poate ]mp[rtii via\a -]n mod sigur nu afost dat[ pentru acest scop
b) neprih[nirea nu este prin lege
Am putea argumenta c[ ]n nici un alt loc Pavel nu specific[ mai clar ceea ce are de spus despre legea cere i-a adus remarcile polemice.
Nota\i totu=i, func\ia locig[ a acestei propozi\ii condi\ionale, care este introdus[ de conjunc\ia cauzal[ “pentru”. Aceasta ]i ofer[ lui Pavel siguran\a c[ Legea nu se opune promisiunilor. Acest adev[r ia forma demonstr[rii ]n ce condi\ii legea ar trebui privit[ ca fiind opus[ promisiunilor, doar dac[ s-ar ]nt`mpla ca adev[rul s[ vin[ prin lege.Punctul de vedere a lui Pavel este foarte clar: dac[ legea fi o surs[ a drept[\ii (dac[ legea ar da via\[), atunci cu siguran\[ ar fi ]n competi\ie cu promisiunile (f[g[duin\ele), =i o antitez[ fundamental[ ar exista ]ntre cele dou[.Dar adev[rul este ca legea nu poate da viat[. Dumnezeu nu le-a dat israeli\ilor o lege care s[ produc[ o alt[ surs[ de neprih[nire, =i aceasta rezult[ tocmai din promisiune.
Nu, legea a “ajutat promisiunea, f[c`ndu-i =i demonstr`ndu-i pe to\i p[c[to=i (Galateni 3:22-23)
Leg[tura pe care Pavel o face ]ntre cuvintele:”lege “(lege),”a putea “(a putea),” viata”(via\[ ,a face viu), sunt o reminiscen\[ puternic[ din Romani 8:2-3,(“}n adev[r, legea Duhului de via\[ ]n
Hristos Isus , m-a izb[vit de Legea p[catului =i a mor\ii.C[ci-lucru cu neputin\[ Legii, ]ntruc`t firea p[m`nteasc[ o f[cea f[r[ putere- Dumnezeu a os`ndit p[catul ]n firea pam`nteasc[, trimi\`nd, din pricina p[catului, pe ]nsu=i Fiul S[u ]nt-o fire asem[n[toare cu a p[catului....”).Paralela dintre acest fragment si Galateni 3:21 nu este deloc lexical[ ci una de esen\[.Dou[ principii sunt opuse ]n pasajul din Romani : una este legea lui Moise, pe care Pavel o sociaz[ cu p[catul,]n Galateni 3;22-23, cealalt[ este principiul Duhului d[t[tor de via\[ care corespunde cu salvarea promis[ ]n Galateni 3:14 (sa primim Duhul fagaduit)
Mai departe,Romani 8:3 sxplic[ ceea ce este evident ]n pasajul din Galateni si anume, c[ sl[biciunea c[rnii este obstacolul carre face legea neputincioas[ pentru salvare Oamenii sunt morti ]n p[catele si ]n f[r[delegea lor, =i astfel poruncile nu sunt valabile.Noi avem nevoie de via\[.Desp[r\i\i de via\a spiritual[, nu putem face ce este scris ]n Cartea Legii, si astfel c[dem ]ntr-o curs[.Acest punct trebuie s[ fie atins , din oment ce pu\ini scriitori au negat c[ universalitatea p[catului joac[ un rol ]n argumentul lui Pavel din Galateni 3:10.
Galeteni 3: 18
Clauza condi\ional[ “opus[ faptelor din Galateni 3: 21, este comparar[ ]n esen\[(con\inut) (si nu ]n sintax[) cu 3:18 “C[ci dac[ mostenirea ar venii din lege , nu mai vine din f[g[duin\[.”Ceea ce ]n 3: 21 este descris ca dreptate =i via\[, ]n 3:18 este exprimat prin termenul” mostenitor”(mostenitor),
(conform afirma\iei din 3:23 ,c[ cre=tinii sunt mo=tenitori , ]n urma promisiunii.Faptul c[ ]n 3: 18 Pavel folose=te ceea ce unii gramaticieni numesc o condi\ie “ real[ “ nu trebuie s[ ne ]nsele , crez[nd c[ apostolii accept[ realitatea condi\iei astfel: ideea versetului este c[ mostenirea nu poate depinde de de lege, astfel promisiunea ar fi anulat[. Trebuie s[ ajungem la o ]n\elegere cu aceast[ coresponden\[ ]ntre 3:18 =i 3:21. Astfel vom putea crede c[ apostolul s-a contrazis pe sine pe parcursul a c]torva versete;trebuie s] recunoa=tem c[ 3:21 este o baz[ mult mai solid[ pentru argumentul din 3:18.Singura alternativa r[mas[ ar fi s[ afirm[m c[ subiectul de dezb[tut al acestor dou[ versete este total diferit- o solu\ie foarte greu de crezut.
Dac[ ]n\elegerea mea ]n ceea ce priveste argumentul lui Pavel este corect, implica\iile teologice sunt importante. Capitolul trei din Galateni a fost des folosit ca dovad[ c[ Pavel vedea legea =i f[g[duin\a opuse una alteia.
Aceast[ apropiere este prev[zut[ =i ]n tradi\ia luteran[ =i ]n alte cercuri (]n dispen sa\ionalism), care trateaz[ discontinuitatea ]ntre Lege =i Evanghelie, dar este deasemenea g[sit[ =i ]ntre teologii reformati. Meredith Kline, de axemplu apeleaz[ la 3:18 ca suport pentru a nota faptul c[ Pavel vede “o opozi\ie radical[ ]ntre legea primit[ pe muntele Sinai =i principiul mo=tenirii prin promisiune (f[g[duin\[)
De fapt poate fi contra zis foarte plauzibil prin faptul c[ ]ntreg pasajul neag[ orice contradic\ie .Modul ]n care Klein a citit Galateni 3 pare s[ fie punctul de vedere al lui Pavel ]n ceea ce prive=te opozi\ia ]ntre lege =i f[g[duin\[ a degenerat “ ]ntrebarea urgent[ “, dac[ una o anuleaz[ pe cealalt[.Dar aici trebuie s[ p[trundem ]n contextul istoric ]n care a fost scris[ epistola c[tre Galateni, deoarece tonul polemic al pasajului sugereaz[ faptul c[ Pavel r[spunde acuza\iilor venite din partea opozan\ilor iudici.
Dificultatea noasr[ st[ ]n faptul c[ apostolul nu ]si nume=te opozan\ii, =i de aceea suntem for\a\i s[ folosim o “citire ]n oglind[ “. Dar nu este nevoie s[ venim cu idei speculative, at`ta timp c`t to\i cei care interpreteaz[ ar fi de acord ]n unele baze presupuse. }N particulat, este evident c[ iudeii insistau pe compatibilitatea ]ntre legea lui Avraam =i legea dat[ pe Sinai. Din p[cate, acest punct de vedere a afectat interpretare capitolului trei din Galateni. C`nd citim ]n 3:17 c[ legea nu poate desfin\a un testament pe care Dumnezeu l-a stabilit dinainte, tindem s[ credem (incon=tient poate) c], chiar =i iudeii vedeu legea dat[ pe Sinai dinsting`nd promisiunea dat[ lui Avraam Putem deduce mai departe c[ 3:17 respinge o afirma\ie iudaizatoare.
Dar o astfel de interpretare este f[r[ temei.Nu avem nici un motiv anume s[ credem c[ iudeii argumentau anularea sau denaturarea legii lui Avraam. Dimpotriv[, chiar indica\ia pe care o aveau-lu`nd ]n considerare credibilitatea argumentului ]n Galateni 3:7,29 ca =i cel din Romani4:6-17-este c[ iudeizatorii au vrut ca s[ participe la mo=tenirea dat] prin Avraam. Aceast] binecuv`ntare, au argumentat ei, va putea fi primit] doar prin supunerea la circumcizie =i asta ]nseamn`nd s] devii
evreu.
Fapte 15:1,5.Ce a generat atunci [ntrebarea cu privire la compatibilitatea ]nre cele dou[ ideologii? Cu siguran\[ trebuie s[ fi fost ridicat[ de insisten\a lui Pavel c[ dac[ mo=tenirea era bazat[ pe promisiunea lui Avraam, cre=tinii dintre neamuri nu trebuie t[ia\i ]mprejur.Cu alte cuvinte, Pavel s-a folosit de promisiunea f[cut[ luiAvraam ca =i de un argument ]mpotriva t[ierii ]mprejur, ritual care ap[rea =i ]n legile de pe Sinai =i li se p[rea problematic. Aceast[ problem[ foarte probabil c[ a devenit un punct de controvers[ ]n Galateni. For\ele iudaizatoare au putut argumenta c[ Pavel era singurul vinovat de contradic\iile ap[rute ]ntre cele dou[ principii; c[ faptul c[ s-a folosit de f[g[duin\a lui Avraam a implicat anularea legii lui Moise =i c[ aceast[ polemic[ a subestimat unitatea administr[rii dumnezeiesti
S[ punem lucrurile astfel, putem spune c[ Pavel este ]n defensiv[ c`nd scrie capitolul 3 din Galateni.
Apostolul ]ncepe s[ ]=i apere pozi\ia prin ofensiv[: iudaizatorii sunt vinova\i de opunerea legii fa\[ de promisiune.Deoarece nu au ]n]eles caracterul divin al promisiunii Avraamice, evreii ]n general =i iudaizatorii ]n particular au ridicat (p[strarea) ]mplinirea legii la un nivel imposibil de atins.Deoarece nu au ]n]eles mo=tenirea promis[ lui Avraam, iudaizatorii sunt cei care trateaz[ leg[m`ntul f[cut pe muntele Sinai ca un lucru ]n afara legii, ad[ugat leg[m`ntului anterior.
Suntem ]n m[sur[ s[ ]n\elegem acum func\ia logic][ a versetului 3;18, care este introdus prin conjunc\ia pentru (pentru).Care este leg[tura dintre 3:17 =i 3:18 ? Mai specific, ce explic[ 3:18 ?
Pare remarcabil faptul c[ majoritatea comentariilor nu au scos ]n eviden\[ problema ridicat[ de acuzu\ia implicat[ de Pavel in 3:17 =i anume c[ ]n conformitate cu iudaizatorii legea este ]n acord cu promisiunea.
Doar Betz se pare c[ se concentreaz[ asupra problemei, atunci c`nd ]ntreab[:”Cine poate crede o asemenea posibilitate absurd[ ?”Din moment ce iudaizatorii au negat c[ ]nv[\[tura lor distruge leg[m`ntul Avraamic, afirma\ia implicat[ ]n 3:17 cere o demonstra\ie.
Penru a oferi dovada necesar[, Pavel identific[ punctul central al disputei =i anume dac[ “mo=tenirea vine prin lege Pavel a presupus 4 prin argumentul s[u c[ acest principiu c[nstituie premiza iudaizatorilor =i acesta este punctul de vedere pe care Pavel nu-l va ceda.
De ce nu? Pentruc[ o asemenea premiz[ este ]n antitez[ cu principiul scriptural sus\inut mai ]nainte ]n Habacuc 2;14 =i anume c[ mo=tenirea “vine prin f[g[duin\[“, (vine prin f[g[duin\) Este de subliniat ]nc[ o dat[ c[ antiteza nu este ]nre lege =i f[g[duin\[ ci mai de grab[ ]ntre mo=tenirea prin lege =i mo=tenirea prin f[g[duin\[.Pavel critic[ legea ca fiind o surs[ d[t[toare de via\[ =i nu vreun alt sens al ei. De vreme ce cele dou[ principi sunt absolut antitetice, reiese c[ mo=tenirea trebuie s[ vin[ prin lege, sau prin f[g[duin\[ =i nu prin am`ndou[. +i din moment ce apostolul a demonsrat deja c[ vine prin f[g[duin\[ , ]n mod cert nu poate veni prin lege. Concluzia lui 3:18 “dar prin f[g[duin\[ i-a dat-o lui Avraam ca un dar”
Galateni 3:12
O alt[ problen[ exegetic[ ar trebui luat[ ]n considerare: ]n\elesul lui Galateni 3:12 “Legea nu func\ioneaz[ prin credin\[; ci :cel care va face lucrurile acestea va tr[i prin credin\[“
Pavel citeaz[ aici Levetic 18:5 =i ]l pune ]n antitez[ cu Habacuc 2:14 (citat anterior).Oare prive=te apostolul cele dou[ citate din Scriptur[ ca stabilind dou[ principi reciproc-exclusive ale justific[rii ?}nc[ o privire asupra lui 3:21 ne poate ajuta s[ trat[m aceast[ problem[.Negarea explicit[ a lui Pavel din 3:21 referitor la faptul c[ legea d[ via\[, pare la prima vedere o contradic\ie ostentativ[ a promisiuni din Levetic 18:5. Mai mult dec`t at`t, nu sete at`t de clar c[ Levetic 18:5, ]n contextul s[u, stabile=teo a=a-numit[ form[ legalistic[ a neprih[nirii. Mul\i comentatori vor vrea s[ argumenteze c[ versetul este o promisiune binevoitoare: calea ascult[rii este o cele a vie\ii de vreme ce poruncile lui Dumnezeu (Cuv`ntul lui) sunt via\[.+i ca s[ ]ncurce lucrurile, Pavel ]nsu=i poate descrie legea ca “porunca spre vi\[“(Romani 7:10)
O recent[ ]ncercare de a rezolva problema a argumentat c[ Levetic 18:5 este ]ntr-adev[r o afirma\ie binevouitoare =i c[ Pavel o acept[ ca atare, =i c[ iudaizatorii folosesc versetul ca motto-ul lor legalistic. Conform acestei p[reri, Galateni 3:12 nu reprezint[ legea ci mai de grab[ o ]n\elegere iudaic[ gre=it[ a legii. Dup[ cum vom vedea, poate fi o m[sur[ de adev[r ]n aceas[ p[rere, dar la sf`r=it va ar`ta ni=te obiec\i de ne]ntrecut.
Esre ]ntr-adev[r rezonabil a presupune c[ iudaizatorii au apelat la Levitic 8:5 penru A-si men\ine ]nv[\[tura.
Dup[ cum Ridderbos scoate ]n eviden\[ afirma\iile negative ale lui Pavel cu privire la lege ,ies ]n afara conflictului s[u cu iudaismul.Ar fi astfel surprinz[tor dac[ polemica lui nu reflect[ ]n\elegerea iudaic[ a “ legii ]nainte de Hristos =i legii f[r[ Hristos”.
Oricum, cu toate c[ am putea c[dea de acord c[ Galateni3:12, este corelat de evaluarea lui Pavel asupra ceredin\ei iudaice contemporane, eviden\a nu ne permite s[ spunem c[. Aici, chiar “gre=ita ]n\elegere iudaic[ a Legi”. Aceast[ solu\ie este de asemenea simplist[ =i pare inventat[, dar nu suntem ]mpin=i spre extrema opus[, =i anume c[ termenul ]nseamn[ legea Mozaic[ pur =i simplu.}n mod sigur contextul ne permite =i chiar ne direc\ioneaz[ s[ lu[m o cale de mijloc.}n 3:11 Pavel =i-a concentrat aten\ia pe o func\ie specific[ (fie ea real[ sau doar presupus[) a legii-legea ca agent justificator. Textul nu d[ nici o indica\ie dac[ apostolul se mi=c[ in afara cadrului pentru a vorbi desre un alte aspecte al Legii.}n mod contrar, dup[ cum am v[zut, el pune ]n contrast legea =i promisiunea c`nd le prive=te ca fiind instrumente sau surse ale mo=tenirii, vie\ii =i neprih[nirii (Galateni 3:18, 21)
Pe baza afirma\iilor sale pozitive despre lege, a= argumenta c[ apostolul a privit ]ntr-adev[r legea ca conduc`nd la via\[, ]n sensul c[ dragostea pentru porunci =i ascultarea poruncilor lui Dumnezeu este calea vie\ii, ]n timp ce rebeliunea =i neascultarea conduc la distrugere.}n mod sigur Pavel a afost ]n m[sur[ s[ predice cuvintele Psalmului 1, nu-i a=a? Pe scurt, este un motiv bun s[ credem c[ Pavel a afirmat adev[rul exprimat ]n Levetic18:5.Pe de alt[ parte, el a negat ]n mod viguros cum c[ legea ar fi sursa neprih[nirii=i a vie\ii; ]ntr-adev[r, el nu doar a negat c[ legea ar putea fi a=a ceva, ci ]n mod specific p[rerea c[ Dumnezeu a dat-o (3: 21)cu un astfel de scop, de vreme ce astfel s-ar fi opus promisiunii.
Acum, ]n contextul polemicii sale cu iudaizatorii, care au men\ionat c[ faptele legi te-ar putea justifica =i care =i-au sus\inut p[rerea apel[nd la Leletic 18:5, Pavel nu men\ioneaz[ nic[ieri c[ legea nu poate justifica.Pavel nu men\ioneaz[ nic[ieri c[ legea sus\ine c[ ar oferi neprih[nirea.Posibil ca ceea ce ne deranjeaz[ pe noi ca interpre\i moderni, este faptul c[ am vrea ca apostolul s[ spun[ ]n mod explicit:”Iudaizatorii au folosit ]n mod gre=it Leveticul”
Ar trebui s[ ne dea r[gaz faptul c[ scriitorii Noului Testament folosesc rareori sau chiar deloc aceast[ linie de argumentare pentru a dezmin\ii eroarea teologic[. Literatura iudaic[ contemporan[ Noului Testament arat[ o ezita\ie similar[!!!!!!!!!!!!! =i ]nv[\a\i rabinici de mai t`rziu, au dezmin\it un argument bazat pe Scriptur[, pun`ndu-l ]n balan\[ cu un pasaj diferit =i nu demonstr`nd posibilele gre=eli hermeneutice.
O exegez[ satisf[c[toare pe Galateni 3:12 ar cere un studiu mult mai lung dec`t cel posibil aici -=i unul care s[ aduc[ ]n imagine discu\ia lui Pavel din Romani 10:5. Grija mea a fost doar s[ aliniez aparenta problem[ prin a considera urm[toarele puncte :
a) claritatea =i for\a lui Galateni 3:21 trebuie s[ joace un rol mult mai mare dec`t a f[cut-o acum ]n discu\ia despre 3:12,
b) consisten\a cu care ]ntrgul context se concentreaz[ asupra sursei de mo=tenire/ via\[/ neprih[nire, nu trebui s[ nu coloreze citirea lui 3:12;
c) pl[cerea cu care Leveti a fost introdus ]n discu\ie din primul secol de c[tre iudaizatori mai de grag[ dec`t Pavel ar trbui luat[ ]n serios.
Pe l[ng[ aceste reflec\ii metodologice , sper c[ am adus o oarecare contribu\ie la discu\iile curente.F[r[ ]ndoial[ c[ cititori care sunt familiari cu discu\ia despre Galateni 3, g[sesc p[rerea mea sup[r[tor de tradi\ional[. +I ]ntr-adev[r sunt satisf[cut c[ intreaga linie de interpretare informatoare a citit cest pasaj cu acurate\e chir dac[ ni afpst capabil[ s[ r[spund[ la toate ]ntreb[rile ridicate de el.
O aten\ie mai apropiat[ asupra lui 3:21 mi-a reafirmat ]n minte validitatea felului ]n care teologia reformatoare a m`nuit conceptul de lege ]n sens larg.}mpotriva luteranismului ortodox =i a dispensa\ionalismului clasic, tradi\ia reformatoare a inten\ionat ]n mod clar c[ critica Paulin[ asupra legi sre referin\[ doar la func\ia sa soteorologic[: ]n aceast[ privin\[ le este preg[titoare, nu d[t[toare de via\[. Dac[ este a=a am putea argumenta co Galateni 3 -care este pasajul in carePavel adevareaz[ ]n modul cel mai direct ]ntrebarea continuit[\ii.=------ nu ne permite s[ radicaliz[m dinstinc\ia ]nte lege =i f[g[duin\[, dec`t dac[ este ]n conformitate cu r[spunsul la ]ntrebarea: sunt, at`t legea c`t =i f[g[duin\a, d[t[toare de via\[?