Parohia Vatra Dornei

În Tara mândra a Fagilor, în dulcea Bucovina, la confluenta râului Dorna cu Bistrita aurie, este situat orasul Vatra Dornei, o binecuvântata statiune balneo-climaterica, strajuita de muntii Barnarel, Dealu Negru si Ousor.

Existenta acestei asezari este atestata înca înainte de secolele XIII-XIV, dupa cum dovedesc obiectele descoperite cu ocazia unor sapaturi arheologice, cum ar fi coifuri, camasi de zale, pinteni etc., datând din acea vreme. Pe aici a trecut legendarul Dragos Voda, întemeietorul Moldovei, caruia i se atribuie si faptul ca ar fi dat numele acestui loc, dupa frumoasa pastorita Dorina, pe care, din greseala, a ucis-o cu sageata, vrând sa vâneze o caprioara. Tot pe aici au trecut si diferite popoare migratoare (de exemplu, tatarii) dupa cum dovedeste denumirea de Drumul Tatarilor, care duce de la Vatra Dornei la Dorna Cândrenilor, pe malul stâng al râului Dorna, paralel cu soseaua nationala.

Între secolele XIV si XVII, orasul Vatra Dornei apartinea de districtul Câmpulung, iar în urma unei reforme administrative, în timpuri mai apropiate, a fost încorporat judetului Suceava.

Initial, Parohia Vatra Dornei a figurat ca filiala a Parohiei Iacobeni si abia dupa ce orasul a cunoscut o dezvoltare rapida, datorita descoperirii izvoarelor de ape minerale (1806), mai ales feruginoase, tamaduitoare în diferite boli ale aparatului circulator, situatia s-a inversat. Astfel, din 1911 Iacobeni a devenit filiala a Parohiei Vatra Dornei, alaturi de: Dornisoara, Brosteni, Crucea, Dorna Cândreni, Cosna, Dragoiasa. De asemenea, din lipsa de preot si comuna Cârlibaba, apartinând de Episcopia de Alba Iulia, este administrata de parohul din Vatra Dornei. Unele din aceste filiale sunt situate la distante între 40 si 60 de km.

Prima bisericuta din Vatra Dornei a fost actuala capela din cimitirul catolic. Dupa ce aceasta biserica din lemn a fost demontata în 1895 si plasata în cimitir s-a început zidirea bisericii din centrul orasului, în stil roman simplu cu unele adaugiri în stil gotic, care a fost sfintita si data în folosinta în anul 1905, cu hramul Schimbarea la Fata. În timpul primului razboi mondial, biserica a fost grav avariata de bombardamentul de artilerie. Pentru a aminti de acest eveniment, când s-a refacut biserica au fost încorporate în zidurile bisericii cinci obuze.

O personalitate marcanta, dintre primii preoti parohi din Vatra Dornei, a fost pr. dr. Iuliu Weber, care a decedat în luna februarie 1929. A urmat pr. Francisc Gaschler si pr. Adolf Botkowski, repatriat în anul 1940 în Germania. Pâna la sfârsitul celui de-al doilea razboi mondial, credinciosii catolici din Vatra Dornei au fost pastoriti de preotul Iura din Câmpulung Moldovenesc, care uneori parcurgea pe jos drumul de 40 km, deoarece tunelul de pe pasul Mestecanis fusese distrus de catre armatele combatante, întrerupându-se astfel legatura dintre Vatra Dornei si celelalte localitati ale Bucovinei.

Ceilalti preoti parohi care au pastorit aceasta comunitate au fost: pr. Eugen Baltheiser, pr. Leopold Hohenecker, pr. Leopold Nestmann, pr. Eduard Kozanowski, pr. Iosif Sabau si pr. Pavel Gabor.

Multi tineri din Parohia Vatra Dornei au urmat chemarea Domnului si au devenit preoti, slujind în diferite parohii din tara: Siegfried Baltheiser, Francisc Keil, Roman Karapozinski, Otto Josse, Francisc Astalosch, Alexandru Gajewski si altii.

Actuala cladire parohiala a fost ridicata spre sfârsitul anilor 1930 de pr. Adolf Botkowski.

În Vatra Dornei a existat, de asemenea, o comunitate greco-catolica, a carei biserica se afla pe str. Negresti si care a fost preluata de parohia ortodoxa din localitate si este folosita în prezent ca lacas de cult.

O data cu exodul masiv al germanilor din anii 1940-1941, comunitatea romano-catolica din Vatra Dornei a scazut considerabil, ca numar. Actualmente, parohia romano-catolica din Vatra Dornei face parte din decanatul de Suceava, iar în statistica din anul 1998 figureaza cu 246 familii, 562 credinciosi, care sunt pastoriti din 1996 de pr. Anton Antonov. Anul trecut s-au oficiat patru botezuri, patru casatorii si 14 înmormântari.

Pr. Anton Antonov