In plina campanie electorala, ZIUA nu a uitat importanta datei de 10 Mai. Va prezentam un interviu in exclusivitate, realizat la Versoix, cu Majestatea Sa Regele Mihai I al Romaniei

Republica s-a instaurat cu pistolul

L.V.: Ce ati facut in zilele premergatoare fatidicului 30 decembrie 1947?

Regele Mihai: M-am dus la Sinaia, sa sarbatoresc Craciunul. Un Craciun trist, aveam mari griji pentru viitorul tarii. In plus se instaurase o liniste nefireasca, nimeni de la guvern nu ma mai cauta. Linistea a durat insa pana in 30 decembrie 1947, cand am fost rugat telefonic sa vin de urgenta la Bucuresti, pentru a regla o chestiune cu Groza...

L.V. : Banuiati ca era vorba de abolirea in forta a monarhiei?

Regele Mihai: Nu, eram convins ca Groza vrea sa se refere la problema casatoriei mele cu Principesa Ana, mai ales ca eu cerusem cu putin timp inainte guvernului permisiunea pentru aceasta casatorie. Dar, pe de alta parte, eram informat ca guvernul Groza dorea sa transeze definitiv problema monarhiei constitutionale din tara noastra. Eram pus la curent ca o actiune iminenta ar fi fost prevazuta pentru aprilie 1948, cand comunistii doreau sa schimbe Constitutia tarii, ori acest lucru ar fi echivalat cu abolirea monarhiei. De ce au avansat izgonirea noastra pe 30 decembrie 1947 nu stiu exact, dar pot sa banuiesc: le-a fost teribil de frica ca ma pot adresa inca o data poporului meu, cu ocazia mesajului traditional de Anul Nou. M-au obligat, deci, sa abdic, doar ca sa nu ma pot adresa natiunii. Le era frica de reactia poporului, care, pot sa spun, era in acele momente tragice aproape in intregime alaturi de mine.

L.V.: Cum ati receptat, Sire, intalnirea din data de 30 decembrie 1947, de la Palatul Elisabeta, cu Petru Groza si Gheorghe Gheorghiu-Dej?

Regele Mihai: Pe langa tristetea acestei intervederi, pe langa actele care mi-au fost puse sub nas, ca sa spun asa, a fost si un dezgust total pentru felul cum argumentau ei lucrurile. In plus de asta, casa era inconjurata de trupe Tudor Vladimirescu, dotate cu artilerie, telefoanele imi erau taiate.

L.V.: Este adevarat, Sire, ca la un moment dat Petru Groza s-a laudat ca are un revolver in buzunar?

Regele Mihai: Nu, nu s-a laudat... Dar dupa ce s-au terminat toate acestea, m-a rugat sa-i pipai buzunarul. Am simtit ca are un pistol acolo!... Apoi Groza s-a intors catre mama mea si a spus: "Asta ca sa nu mi se intample si mie ce i s-a intamplat lui Antonescu!"...

L.V. Deci "Republica" s-a instaurat sub presiunea unui revolver, tinut in buzunarul unui prim-ministru, care nici macar prin alegeri libere nu fost ales...

Regele Mihai: Se stie foarte clar cum a fost instaurata asa-zisa republica... Iar instaurarea ei a incalcat total si brutal regimul constitutional legal din tara noastra! Faptul ca primul ministru Groza m-a amenintat cu un pistol, pentru mine asta inseamna un act profund ilegal si toate actele care decurg din semnarea unui act in aceste conditii sunt nule din punct de vedere juridic! In orice tara civilizata, o semnatura sau o promisiune obtinute prin santaj sau amenintare sunt nule si neavenite. Deci eu nu pot sa recunosc valabila aceasta abdicare, dat fiind ca ea mi-a fost impusa cu forta si santajul, iar, pe de alta parte, poporul roman nu a fost consultat deloc ce doreste.

L.V. In ziua de 30 decembrie 1947 nu v-a fost frica ca veti fi lichidat fizic?

Regele Mihai: Ma puteam astepta oricand si la asta! Eram impacat cu gandul ca este posibil si acest lucru. Soarta mea nu ma interesa deloc. Ma ingrijora in primul rand ce se va intampla in continuare cu Tara. Eram prea preocupat de gravele probleme ale tarii romanesti ca sa mai am timp sa ma mai gandesc si la viata mea!...

L.V.: Ce a urmat dupa 30 decembrie 1947?

Regele Mihai: Ne-am intors la Peles. Aici totul era deja sub controlul trupelor Tudor Vladimirescu. Am gasit o comisie trimisa de Groza care inventaria de zor toate lucrurile. Mama mea a suferit groaznic. La aceste umilinte de neimaginat pentru ea, i se mai adauga suferinta ca pentru a patra oara trebuia sa plece in Exil. Fusese de doua ori obligata sa plece de la Curtea Greciei impreuna cu tatal sau, iar o data plecase in Exil fiindca asa dorise tatal meu. Acum pleca pentru ca asa vroiau rusii... La Peles, tot timpul unul din Comisia de Invetariere umbla dupa mama mea, nu a lasat-o sa ia nici macar o scrumiera de pe masa...

L.V. Nu este mult cinism in legenda ca ati plecat in Exil cu vagoane de aur?

Regele Mihai: Da, este cinism, mult cinism! Aceasta legenda, de fapt, mai precis, aceasta minciuna sfruntata, nu este noua. Ea a fost lansata deliberat de comunisti imediat dupa ce am plecat din tara. Singurul lucru care mi s-a permis sa-l iau au fost cele patru masini, care au fost incarcate in doua vagoane separate. O masina era un Jeep, facut mie cadou de guvernul american, in 1944. Celelalte trei erau masini cumparate de noi in toamna lui 1947, pentru uzul Palatului si pe care General Motors ni le-a livrat cu putin timp inainte ca sa fiu izgonit.

L.V.: Sire, Va pun o ultima intrebare: cum ati caracteriza pe scurt ce s-a intamplat in Romania in anii 1947-1948?

Regele Mihai: Au fost anii cand, sub protectia tancurilor rusesti, s-a instaurat comunismul la noi, pas cu pas. La 20 de ani eram regele unei tari care intrase in razboi, iar peste trei ani a trebuit, aproape singur, sa tin piept rusilor si comunistilor care vroiau sa puna mana pe tara. Am fost nevoit sa ma maturizez inainte de vreme. Acum, calvarul meu continua, sunt impiedicat sa vin la mine in tara, sa-mi vad locurile natale de care sunt atat de legat.. Dar astea sunt, totusi, chestii personale, detalii care au mai putina importanta... Important insa pentru mine este prin ce a trecut tara si prin ce trece ea acum! Asta ma doare pe mine, la asta ma gandesc zi si noapte!

Izolarea Romaniei ar fi un dezastru pentru Europa

Regele Mihai cere imperios alegeri corecte, democratice si pasnice

Romani,

Precum o mare parte din istoria noastra si semnificatia zilei de 10 Mai a fost permanent falsificata si rastalmacita. Astazi, cand comemoram a 130-a aniversare a zilei de 10 Mai, avem, fata de noi insine, datoria sa fim fideli Istoriei.

A fost ziua in care Regele Carol I a instaurat un regim constitutional si a asezat temeliile unui stat modern si democratic. A fost, de asemenea, ziua in care tara noastra si-a obtinut deplina independenta. Armata romana, triumfatoare, a fost organizata si condusa de Regele Carol I. Dar aniversarea nu este numai a monarhiei: este ziua in care s-au realizat visurile romanilor, ziua cand unitatea a condus la victorie si progres.

Pentru mine, 10 Mai reprezinta aspiratia noastra permanenta la unitate si amintirea neintrerupta a realizarilor si sacrificiilor facute in trecut. Astazi datoria noastra este sa pomenim in fata lui Dumnezeu pe toti cei care si-au dat viata pentru independenta si pentru crearea Statului Roman modern.

In viata fiecaruia dintre noi sunt momente importante si de cumpana. In fata fiecarei incercari ne strangem fortele din experienta trecutului, ne adunam gandurile si nadajduim un viitor mai bun. Intocmai ca fiecare dintre noi si natiunea se afla periodic in fata unor evenimente importante. Dupa aproape sapte ani de la prabusirea dictaturii, stiu ca ne aflam in fata unei noi incercari majore: Europa este pe cale de a se reconstrui, iar Romania trebuie sa se asigure ca va ramane parte integranta acestui proces.

Este o sarcina care nu depinde numai de noi, dar care nu va fi incununata de succes decat daca vom angaja impreuna aceleasi calitati, forte si motivatie, pe care le reunim fiecare in viata noastra particulara.

Romania nu are nevoie sa dovedeasca ca face parte din Europa. Bucurestiul este o capitala europeana in aceeasi masura ca Parisul sau Praga, indisolubil legata prin cultura, traditie si viata intelectuala, de celelalte capitale.

De aceea, primele mele cuvinte se adreseaza celorlalte puteri europene prietene: Romania nu poate fi considerata ca diferita de celelalte si nu trebuie sa i se ceara sa indeplineasca conditii mai severe decat cele aplicabile altor state.

Da, este adevarat ca suntem mai saraci si este evident ca dicactura comunista a fost mai aspra decat oriunde. Dar Romania nu este sortita sa fie saraca. Binecuvantata de Dumnezeu cu vaste resurse naturale si cu un popor talentat, Romania va depasi fara nici o indoiala situatia economica actuala si va reinflori, asa cum a facut-o in trecut. Acest proces nu poate fi indeplinit fara integrarea in institutiile europene existente, Uniunea Europeana si NATO.

Scopul acestui proces este sa rezolve problemele continentului si sa stearga diviziunile trecutului. Romania nu poate fi lasata in afara acestor structuri decat cu riscul unui dezastru pentru intreaga Europa. Romania a fost prima tara care a semnat Programul Parteneriatului pentru Pace al NATO si a fost un participant de seama la activitatile Aliantei. Am sprijinit toate rezolutiile Natiunilor Unite si am contribuit la mentinerea pacii in regiunea Iugoslaviei. Am reformat Armata si bunele relatii de securitate pe care le avem astazi cu Ungaria certifica intentiile noastre raman pacifice.

Ca si Carol I, acum mai bine de un secol, Eu nu cer privilegii si nu astept compasiune. Nu cerem decat dreptate si respect pentru ce infaptuim, respect bazat pe intelegerea faptului ca procesul integrarii in Europa este si va ramane legat de adevaratele transformari democratice la noi.

De aceea, nu trebuie sa oferim nici un motiv valabil acelora care, in Vest, ignora Romania atunci cand NATO si Uniunea Europeana primesc noi stat, in calitate de membri. Romania este o tara importanta doritoare si capabila sa contribuie la securitatea si peosperitatea Europei. Cu Romania, continentul va fi unit si va trai in pace. Fara Romania, Europa va ramane divizata si spectrul instabilitatii va reveni.

Nu voi inceta sa fac toate eforturile pentru a promova interesele Romaniei in lumea intreaga. Trebuie insa sa admitem ca ne raman inca multe de facut prin noi insine.

Alegerile din acest an vor trebui sa fie corecte, cu adevarat democratice si sa se desfasoare in pace. Alegerile nu sunt un scop in sine, ele sunt numai o parte a unui proces catre o societate deschisa si catre eliberarea spiritelor.

Privatizarea economiei trebuie accelerata. Stiu foarte bine ca, pentru multi dintre voi, schimbarile din domeniul economiei au adus greutati si suferinta. Dar stiu si ca asa zisa privatizare lenta nu este o solutie buna. Nu va lasati tentati de slogane de felul ,nu ne vindem tara", caci nu de asa ceva este vorba, problema este sa gasim investitori straini, gata sa contribuie la prosperitatea noastra.

Stiu ca romanii nu au ales comunismul si ca foarte putini in Romania astazi sunt responsabili de dezastrul provocat de acest regim. Cu toate acestea, trebuie sa ne asumam cu totii povara erorilor si crimelor trecutului si sa le eliminam cat mai repede cu putinta. Astazi, diferenta fundamentala este intre cei care au vointa sa contribuie la viitorul nostru succes comun si nu se gandesc numai la castigul lor personal si cei care nu au aceasta vointa.

Daca vrem sa fim recuoscuti ca membri cu drepturi egale, ai marilor familii europene si ai instiutiilor sale, trebuie sa fim capabili sa ne aducem contributia noastra in egala masura cu ceilalti. Acei politicieni, care pentru motive si socoteli personale incetinesc mersul Romaniei catre integrarea in Europa, poarta o grea raspundere in fata generatiilor viitoare.

Intreaga mea familie mi se alatura in lupta pentru dobandirea locului care se cuvine Romaniei pe continent. Nu pot sa termin mai bine decat cu fraza atat de indragita de Carol I, primul Rege al statului nostru modern:

,PRIN STATORINICIE LA IZBANDA!"

Asa sa ne ajute Dumnezeu!