Creioanele,
Creioanele,
spunind de unde vine vintul,
incep o poveste.
spunind unde se duce vintul,
sfirsesc o poveste
[...]
Ca si tine... am numarat stelele cazatoare
intr-o noapte de iarna si am ametit, pentru ca
toate, una dupa alta, imi strigau:
Priveste-ne inca o data !
[...]
Iti spun ceva acele pasari, pasari,
pasari tipind in vintul de nord al lui septembrie ?
[...]
S-a sfirsit ceva ? Este ceva gata sa inceapa ?
Noaptea, cind vinturile marii iau orasul in brate
Si racesc zgomotoasele strazi care au ramas cu praful
amiezii si al dupa-amiezii;
Noaptea, cind pasarile marii isi scriu pe cer numele,
acela al unui oras;
Noaptea, cind trenurile si camioanele pornesc de departe
Catre orasul unde locuitorii cer piine si vor arta;
Noaptea, orasul traieste, ziua nu e totul
Noaptea sint dansatori care danseaza, cintareti care cinta
Si marinari si soldati care cauta numere pe usi.
Noaptea, vinturile marii iau orasul in brate.