ISTORIA ROMEI ANTICE
SEMINAR ORGANIZATORIC
1. Probleme de organizare a seminarului:
2. Periodizarea istoriei romane:
a. Roma regala
Romulus
Numa Pompilius
Tullus Hostilius
Ancus Marcius
Tarquinius Priscus
Servius Tullius
Tarquinius Superbus
b. Roma republicana (510/509- 27 BC)
498-493: razboiul latinilor
494/493: prima secesiune a plebeilor
387: batalia de la Allia
343-290: razboaiele cu samnitii
282-275: razboiul cu Pyrrhus
264-241: primul razboi punic
218-201: al doilea razboi punic
149-146: al treilea razboi punic
criza secolului I BC: 133-27 BC
133: Tiberius Sempronius Gracchus
123: Caius Sempronius Gracchus
111-105: razboiul cu Iugurtha
91-89: razboiul aliatilor
88-79: conflictul intre Marius si Sulla
60 BC: primul triumvirat: Pompei, Crassus, Caesar
43 BC: al doilea triumvirat: M. Antonius, Octavian, Lepidus
31 BC: batalia de la Actium
d. Roma imperiala, 27 BC- 476
27 BC-14: Augustus
14-68: Iulia Claudia
69-96: Flavia
96-193: Antoninii
193-235: Severii
235: Maximin Tracul
260-268: Gallienus
270-275: Aurelian
282: Carus
284: Diocletian
3. Imperiul tarziu: 284-476
INTEMEIEREA ROMEI. ROMA REGALA
a. sursele:
Vergilius, Eneida
1. Originea Romei
Latium, zona de interferenta culturala, spatiu tranzitional
Romulus, Numa Pompilius: atribute regale, religioase
Tullus Hostilius: atribute razboinice ale regelui
Ancus Marcius: rolul mestesugurilor si comertului
2. Regalitatea
regele: rex
dictator
magister populi
preot suprem
imperium nelimitat
judecator
comandant militar
regii etrusci: probabil marcheaza dominatia etrusca asupra Romei
institutii: senatul
comitia curiata (impartirea zecimala a cetatenilor: 10 familii=1 ginta; 10 ginti= 1 curie; 10 curii= 1 trib; cele trei triburi: Ramnes, Tities, Luceres)
organele politice, avand ca model familia
reforma lui Servius Tullius (model Solon), sec. VI BC
criteriul censitar
apare comitia centuriata (sec. V BC)
clientela ca institutie, creata de Romulus (Cic., De Rep., II. 16)
religia: cele doua triade divine: Iupiter, Mars, Quirinus
Ceres, Liber, Libera
3. Etruscii:
denumire: Rasenna (etr.), Tyrrhenoi (gr.), Tusci (lat.)
origine controversata
700 BC: primele inscriptii in etrusca
sec. VII BC: morminte princiare: Tarquinia, Caere, Praeneste
Organizare: liga celor 12 cetati
influente etrusce la Roma: sistemul tria nomina
haruspicii
conflicte etrusci-greci: 537, Alalia (Corsica): victoria navala greaca asupra flotei etrusco-feniciene
475 BC: Cumae, victoria grecilor
Bibliografie:
Crawford, M., Roma republicana, Bucuresti, 1997
Dumezil, G., Mit si epopee, Bucuresti, 1993
Plutarh, Vieti paralele, Bucuresti, 1960
Mommsen, Th., Istoria romana, Bucuresti, 1988
Bonfante, G., L. Bonfante, Limba si cultura etruscilor, Bucuresti, 1995
Bonfante, L., Civilizatia etruscilor, Bucuresti, 1996
Titus Livius, De la fundarea Romei, Bucuresti, 1962
Tudor, D., (coord.), Enciclopedia civilizatiei romane, Bucuresti, 1982
STRUCTURI SOCIALE IN ROMA REGALA SI REPUBLICANA
a. partea teoretica:
modelul lui Colin Renfrew:
societati de statut
prestigiul si rolul sau
concepte: loc central, persoane centrale
relatia intre centru si periferie (social)
b. structuri sociale:
definirea societatii romane: societate agrara
ierarhia sociala: patricieni
plebei
evolutia si aparitia equites (cavalerii)
categorii dependente: sclavi, liberti
sistemul clientelar si relatia intre patron-client
amicitia
c. luptele intre patricieni si plebei:
conflict pentru: drepturi politice
anularea sclaviei din datorii
cronologie:
494/493: prima secesiune a plebeilor: tribunii plebei; concilium plebis
451/450: legile celor 12 table
445: lex Canuleia: dreptul de casastorie intre patricieni si plebei
367: legile licinio-sextiene: unul dintre consuli, plebeu
356: dreptul plebeilor de a fi numiti dictatori
351: plebeii pot fi censori
326: lex Poetelia Papiria: interzicerea vinderii ca sclav a debitorului insolvabil
300: lex Ogulnia: dreptul plebeilor de a accede la pontificat
Bibliografie:
Alfoldi, G., The Social History of Rome, London, 1987
Renfrew, C., Approaches to Social Archaeology, Edinburgh, 1982
Rostovtzeff, M., The Social and Economic History of the Roman Empire, Oxford, 1926
Mommsen, Th., Istoria romana, Bucuresti, 1988
Tudor, D. (coord.), Enciclopedia civilizatiei romane, Bucuresti, 1982
Palmer, RA, The archaic community of the Romans, Cambridge, 1970
Grimal, P., Civilizatia romana, Bucuresti, 1973
Crawford, M., Roma republicana, Bucuresti, 1997
INSTITUTII REPUBLICANE
Autoritate: relatie prin care o persoana sau grup accepta ca legitim faptul ca deciziile si actiunile sale sa fie ghidate de o instanta exterioara; forma de acceptare diferita atat de acceptarea fortata, datorata coercitiei, exercitarii puterii, cat si de acceptarea pe bazele stricte ale convingerii (L. Vlasceanu, C. Zamfir, Dictionar de sociologie, s. v.)
Magistratii: anualitatea
colegialitatea
extraordinari: dictator, magister equitum
necuruli: quaestor, edil, tribun al plebei
fara imperium: quaestor, censor, edil, tribun
Quaestor: administreaza tezaurul public, arhivele statului: din 509 BC
Censor: are in grija listele de cetateni, listele de senatori, venituri si cheltuieli: din 443 BC
Edil: din 494 BC, edilii plebei: din 367/ 366 BC, edili curuli: supravegherea jocurilor publice; au in grija supravegherea jocurilor, pietei, aprovizionarea, politia orasului
Consulii: puterea civica suprema: convoaca, prezideaza senatul, adunarea poporului: alesi de comitiile centuriate: comandant militar suprem, are o larga competenta judiciara
Pretor: 376 BC, apar primii praetori; pretor urban: organizeaza instantele la Roma: praetor peregrin, din 242 BC: relatiile cu peregrinii; are ius edicendi
Magistratii erau neretribuiti.
Cursus honorum: prin lex Villia annalis, 180 BC, si lex Cornelia, 81 BC, se organizeaza cursus honorum
imperium: drept de recrutare si comanda militara; jurisdictie penala, civila, administrativa; drept de vocatio (constrange infatisarea impricinatilor in fata instantei); ius pressionis (drept de arest al nesupusilor); drept de convocare a comitiilor in afara Romei
tribunul plebei: inviolabil, drept de a oferi asistenta contra actiunilor abuzive ale magistratilor, pot interveni atunci cand autoritatile patriciene actioneaza impotriva unui plebeu; drept de veto impotriva magistratilor si senatului
Bibliografie:
Polybios, Istorii, Bucuresti, I-1966, II- 1988, III- 1995
Bohiltea, Fl., Olariu, C., Instituþii romane. Dicþionar de termeni, Bucureºti, 2000
Homo, L., Les institutions politiques romaines, Paris, 1933
Ellul, J., Histoire des institutions de l’antiquite, Paris, 1961
Mommsen, Th., Istoria romana, Bucuresti, 1988
Tudor, D. (coord.), Enciclopedia…, Bucuresti, 1982
The Cambridge Ancient History, 1928-1932
Alfoldi, G., The Social History of Rome, London, 1987
Crawford, M., Roma republicana, Bucuresti, 1997
IMPERIALISMUL ROMAN
cucerirea Italiei: razboaiele impotriva vecinilor
razboaiele punice: 264-241; 218-201; 149-146
cucerirea Orientului elenistic
cucerirea Galliei: 58-50
Trasaturi ale dominatiei romane:
Consecinte ale expansiunii romane:
Bibliografie:
Titus Livius, De la fundarea Romei, Bucuresti, 1962
Plutarh, Vieti paralele, Bucuresti, 1960
Polybios, Istorii, Bucuresti, I-1966, II-1988, III-1995
Bloch, R., Roma si destinul ei, Bucuresti, 1985
Crawford, M., Roma republicana, Bucuresti, 1997
Mommsen, Th., Istoria romana, Bucuresti, 1988
Petit, P., La paix romaine, Paris, 1967
Piganiol, A., La conquete romaine, Paris, 1967
Bartel, B., in World Archaeology, 12/1980
Chamoux, Fr., Antoniu si Cleopatra, Bucuresti, 1993
Champion, T., Centre and Periphery in the Ancient World, London, 1989
CRIZA SECOLULUI I BC
A. Sursele: A. Surse:
Appian, Razboaiele civile
Tacitus, Annales
Plutarh, Vieti paralele
Suetonius, Doisprezece cezari
Dio Cassius, Istoria romana
Sallustius, Razboiul cu Iugurtha
Caesar, Razboiul civil; Razboiul gallic
Titus Livius, Ab Urbe condita
B. Bibliografie:
Chamoux, Fr., Antoniu si Cleopatra
Homo, L., Les institutions politiques romaines
Gaudemet, J., Institutions de l’antiquite
Millar, F., The Emperor in the Roman World
Syme, R., The Roman Revolution
Syme, R., The Augustan Aristocracy
Mommsen, Th., Istoria romana
Grimal, P., Civilizatia romana
C. Aspecte ale crizei:
Durata: a doua jumatate a secolului II BC- 30 BC
Consecinte ale razboaielor punice:
scaderea numarului cetatenilor, cresterea populatiei de sclavi, declinul populatiei active; cresterea ponderii economiei pastorale, schimbarea mentalitatii (de la o cetate influentata de elenism, Roma devine mandra de trecutul ei, se defineste in opozitie cu grecii)
Tipuri de conflicte:
Trasaturi generale:
REFORMELE FRATILOR GRACCHI:
Tiberius Sempronius Gracchus
pamantul astfel rezultat trebuia impartit in loturi de cate 30 iugera, ca arendda ereditara, pentru agricultura
masura avea ca scop revigorarea proprietatii mijlocii in Italia
Caius Sempronius Gracchus
ordinea de votare in comitia centuriata suprimata, votarea prin tragere la sorti
propunerea de fondari de colonii in Italia: Tarent, Capua
fondarea de colonii transmarine: Iunonia, pe locul Cartaginei
modificari in sistemul militar: nici un cetatean sa nu fie recrutat inainte de a implini 17 ani; micsorarea numarului de campanii necesare pentru eliberarea din serviciul militar; hainele soldatilor furnizate de stat
restrangerea pedepsei cu moartea
cresterea influentei ordinului ecvestru: C. Gracchus acorda cavalerilor administrarea Asiei; tribunalele cu jurati, acordate cavalerilor, senatorii au fost exclusi; arendarea veniturilor Asiei la Roma
REVOLTELE SCLAVILOR:
104-101 BC: rascoala lui Tryphon si Athenion; Tryphon, profet; Athenion, comandant militar
ALTE CONFLICTE:
91-89 BC: razboiul sociilor: v. Diodor, 37. 2. 4-5
razboiul cu Iugurtha, 118-104 BC; fenomenul amicitiei si al coruptiei
Reforma militara a lui Marius, 107 BC:
RAZBOIUL CIVIL:
Sulla si regimul sau: v. Appian, BC, 1. 57; atacul asupra Romei, 88 BC
senatul completat cu 300 de equites
proscriptii
initiativa legislativa a tribunilor limitata
restaurarea censului electoral in comitia centuriata
87 BC: Cinna devine consul; destituit prin decret senatorial, apoi exilat; revine cu ajutorul lui Marius; regimul proscriptiilor
87-84 BC: Cinna consul anual; ucis de o revolta militara
83 BC: consulatul lui C. Marius Iunior, la 20 de ani
82-79 BC: dictatura lui Sulla:
fondarea de colonii in Italia pentru veteranii sai
20 quaestores, alesi anual
8 praetores
consulatul devine magistratura suprema
inamovibilitatea senatului
eliberarea a 10.000 de sclavi
legi somptuare
frontiera Italiei stabilita pe Rubicon
introdus cultul lui Isis la Roma
titlul de Felix pentru Sulla
79 BC: retragerea lui Sulla
Organizarea administrativa a imperiului:
PRIMUL TRIUMVIRAT:
77-71 BC: Sertorius in Spania; infrant de Pompei
70 BC: Crassus, Pompei consuli: reintroducerea legilor Gracchilor; abrogarea legilor lui Sulla
67 BC: Pompei investit cu imperium maius impotriva piratilor
63 BC: conjuratia lui Catilina, reprimata de Cicero
M. Crassus: achizitionarea de proprietati in timpul razboiului civil dintre Marius si Sulla
C. Iulius Caesar: inrudit cu Marius, Cinna, continuator al politicii popularilor
primul triumvirat, 60 BC, intelegere secreta
preeminenta lui Pompei
rolul dignitas
56 BC: intalnirea de la Luca
preeminenta lui Caesar
58 BC: P. Clodius, distributiile gratuite de grau plebei romane
53 BC: Carrhae, disparitia lui Crassus
52 BC: Pompei, consul sine collega
batalia de la Alesia in Gallia
49, ian. 10: trecerea Rubiconului
, iulie 10: batalia de la Ilerda, pompeienii din Spania infranti de Caesar
48, iunie 7: batalia de la Pharsalos; asasinarea lui Pompei
48-47 BC: razboiul alexandrin
46, febr. 7: batalia de la Thapsus, infrangerea lui Cato si a republicanilor
Caesar dictator pe 10 ani, cu puteri censoriale
45 BC: Caesar, dictator perpetuus, consul sine collega
, martie 17: batalia de la Munda; Caesar devine pontifex maximus, tribun al plebei pe viata
44, martie 15: asasinarea lui Caesar
AL DOILEA TRIUMVIRAT SI INSTITUIREA PRINCIPATULUI
A. Surse:
Appian, Razboaiele civile
Tacitus, Annales
Plutarh, Vieti paralele
Suetonius, Doisprezece cezari
Dio Cassius, Istoria romana
B. Bibliografie:
Chamoux, Fr., Antoniu si Cleopatra
Homo, L., Les institutions politiques romaines
Gaudemet, J., Institutions de l’antiquite
Millar, F., The Emperor in the Roman World
Syme, R., The Roman Revolution
Syme, R., The Augustan Aristocracy
Mommsen, Th., Istoria romana
Grimal, P., Civilizatia romana
1. Triumviratul:
Personajele implicate:
43 BC: conflictul de la Mutina: Antonius impotriva lui D. Brutus; Octavian, impreuna cu Hirtius si Pansa, consulii pe acel an, impotriva lui M. Antonius
al doilea triumvirat: in 43 BC, langa Bononia, M. Antonius, M. Lepidus si Octavian incheie al doilea triumvirat; prin lex Titia, din 27 nov. 43, acesta devine oficial
prevederi: M. Antonius: Gallia Cisalpina, Gallia Comata
M. Lepidus: Gallia Narbonensis, Hispania Citerior, Hispania Ulterior
Octavian: Africa, Sicilia, Sardinia, Corsica
text: App., BC, IV. 2-3.
Proscriptiile: 2000 cavaleri, 300 senatori
42 BC: prin batalia de la Philippi, eliminarea lui M. Brutus si Cassius de pe scena politica
40 BC: Brundisium: intalnirea intre M. Antonius, Octavian:
prevederi: Italia, teritoriu comun pentru cei doi triumviri
Antonius lua Orientul, la est de Macedonia
Octavian lua Occidentul, pana in Illyricum
Lepidus lua Africa
casatoria intre M. Antonius si Octavia
Sex. Pompeius lua insulele
37 BC: noua intalnire intre M. Antonius si Octavian, la Tarent, triumviratul prelungit pana in 33 BC
OCTAVIAN SI INSTITUIREA PRINCIPATULUI
a. Cresterea puterii lui Octavian:
pietas
32 BC: juramantul de fidelitate al italicilor
31 BC: Actium
1 aug. 30 BC: ocuparea Alexandriei; Egiptul a fost transformat in domeniu privat imperial
preluarea antonienilor prin clementia
preluarea treptata a atributiilor unui proconsul si in interiorul Romei
b. Bazele puterii lui Octavian:
31 BC: consul anual
30 BC: crearea domeniului privat imperial prin anexarea Egiptului
extinderea retelei de clientela
tribunicia potestas:
probabil 30 BC, a primit tribunicia potestas viagera: Dio, 51, 19,6; tot acum, a primit puteri legislative
dr. de intercessio contra hotararilor senatului sau magistratilor
caracter sacrosanct (din 36 BC)
dr. de prehensio (de a aresta)
dr. de a convoca, prezida senatul
dr. de a face propuneri orale sau scrise
dr. de a convoca, prezida comitiile
dr. de a supune comitiilor proiecte de lege
din 23 BC, a primit tribunicia potestas oficial si complet, reinnoita anual la 10 decembrie
inviolabilitatea
imperium proconsulare:
avea imperium ca triumvir; apoi, in calitate de consul; din 16 dec. 27 BC, a primit imperium proconsulare maius et infinitum, viager, nelimitat in spatiu, cu drept de a lua auspiciile si initiativa religioasa
27 BC: impartirea provinciilor; provincii imperiale: Gallia Comata, Narbonensis, Tarraconensis, Lusitania, Cilicia, Cipru, Syria, Egipt; din 11 BC, a preluat si Illyricum
in provincii, guverneaza prin legati: legatul este reprezentantul personal al principelui, functionar cvil, comandant militar si judecator al provinciei; administreaza teritoriul, finantele, serviciile alimentare, lucrarile publice, posta, controleaza regimul mjunicipal; este comandantul trupelor din provincie, are ius gladii
victoriile sunt castigate sub auspiciile lui Octavian
cultul imperial in provincii, rezervat pentru imparat: anterior, exista si cultul proconsulilor romani
27 BC, 13-16 ian.:
princeps senatus, din 28 BC
extinderea retelei clientelare in provincii
extinderea retelei matrimoniale cu gentes maiores (Claudii, Cornelii Scipiones, Aemilii Lepidi, Valerii, Fabii)
concordia ordinum
traditionalismul
23 BC: conspiratia lui Murena, Fannius Caepio, a dus la cresterea puterii lui Augustus (v. tribunicia potestas)
19 BC: conspiratia lui Egnatius Rufus
18 BC: lex Iulia de maritandis ordinibus, lex Iulia de adulteriis
17 BC: adoptati Caius si Lucius, nepoti proveniti din casatoria Iuliei cu Agrippa
12 BC: moartea lui Lepidus; Augustus preia si titlul de pontifex maximus; casa sa devine domeniu public, focul public transferat in casa sa
pontifex maximus:
sef religios, intervine in alegerea preotilor, numeste preoti, prezida recrutarea vestalelor; legifera in materie religioasa judiciara, financiara
6 BC: retragerea lui Tiberius la Rhodos
ascensiunea lui Caius si Lucius: AD 1, Caius consul; princeps iuventutis
AD 2: moartea lui Lucius
AD 4: moartea lui Caius
revenirea lui Tiberius, adoptat de Octavian
AD 13: Tiberius devine coregent: Suet., Tib., 21. 1
2 BC: Octavian, pater patriae: Suet., Aug., 58. 2
Probleme ideologice:
PRINCIPATUL
A. Sursele:
, Istorii
, Agricola
, Germania
inscriptii: Aphrodisias in Caria
CIL
ILS
numismatica: RIC
iconografie: statuaria
columne
arhitectura
Bibliografie:
Puterea imperiala:
imparatul: *princeps senatus, din 28 BC
*princeps civium, reprezentant autorizat si legitimat al poporului roman
*princeps universorum
*decide pacea sau razboiul; censor; guverneaza provinciile imperiale, poate interveni in cele senatoriale
*jurisdictie: controleaza instantele penale, senatul, quaestiones; renunciatio amicitiae; jurisdictie militara, jurisdictie in apel
*Roma devine o “scena” imperiala
*divinizarea dupa moarte sau damnatio memoriae
*incurajarea delatiunii, crimen maiestatis
B. Natura Principatului:
C. Dinastiile:
1. IULIA CLAUDIA, 14-68:
Tiberius, 14-37: aparenta republicana a regimului
influenta lui Seianus
Caligula, 37-41: “regalizarea” evidenta
politica antisenatoriala
relatii bune cu armata
Claudius, 41-54: impus de pretorieni
extinderea imperiului: cucerirea Britanniei, 43
crearea cancelariei imperiale
Nero, 54-68: dominat la inceput de Agrippina, Seneca, Burrus
incendiul Romei; persecutarea crestinilor
program masiv de constructii: Domus Aurea
relatii bune cu armata, plebea
reprezentat cu coroana radiata/influenta elenistica
revolta lui Vindex in Gallia
Anul 68: Galba, Otho, Vitellius
2. FLAVIA, 69-96:
Vespasian, 69-79: lex de imperio Vespasiani, puterile principelui acordate in bloc
relatii bune cu senatul
revolta Iudeeii, 66-70
triumful militar, parte esentiala a propagandei
Titus, 79-81: Colosseum
Arcul lui Titus
Domitian, 81-96: politica externa activa
persecutarea crestinilor
relatii incordate cu senatul
intrarea cavalerilor in consiliul imperial
se intituleaza dominus et deus
asocierea cu Minerva, Hercules
3. ANTONINII, 96-192:
Nerva, 96-98
Traian, 98-117: politica externa activa: razboaiele cu dacii, 101-102, 105-106; anexarea Arabiei, 106; cucerirea Armeniei, 114, Mesopotamiei, 116
Optimus Princeps; noul Hercules
crearea alimenta
Forul lui Traian; columna; Tropaeum Traiani
Hadrian, 117-138: sustinut de Plotina
retrage trupele din Armenia, Mesopotamia
politica defensiva pe limes
recrutarea trupelor din provincii
administratia itineranta; inlocuirea libertilor din birouri cu cavaleri
Panteonul; statuia de la Hierapytna
Antoninus Pius, 138-161: bune relatii cu senatul
apogeul pacii romane
Marcus Aurelius, 161-180 /Lucius Verus, 161-169: perioada de mutatii
conflict cu partii, 161-166; invazia costobocilor, 170; razboaiele cu quazii si marcomanii, 170-176; 177-180
uzurparea lui Avidius Cassius, 175
coloana lui Marcus Aurelius; statuia ecvestra a lui Marcus Aurelius
Commodus, 177/180-192: extinderea cultelor orientale
identificarea lu Hercules
zeu in viata: Dio, 73. 17
Criza anului 193: Pertinax 193, Didius Iulianus
4. SEVERII, 193-235:
Septimius Severus, 193-211: uzurpatori: Didius Iulianus; Pescennius Niger, 193-194; Clodius Albinus, 195/196-197
creste rolul femeilor: Iulia Domna, Mater castrorum
reforme militare, favorizarea soldatilor: multiplica distributiile pentru solddati, marirea soldelor (300 denari Domitian, 375 denari la Commodus, 500 denari la Septimius Severus); soldatii sunt autorizati sa contracteze casatorii valabile juridic; cariera militara tinde sa devina ereditara; in cohortele pretoriene sunt promovati soldatii din legiuni: v. Dio, 75. 2. 3-6; Herodian, III. 8
codificarea legilor: Ulpian, Papinian
campania impotriva partilor, 197-199
Septizodium; Poarta Argentariilor (Roma); Arcul de la Leptis Magna
Caracalla, 211-217/ Geta, 211: pro-militar
adopta diadema elenistica oficial
Constitutio Antoniniana, 212: drept de cetatenie peregrinilor, cu exceptia dediticiilor
model, Alexandru cel Mare
Macrinus, 217-218
Elagabal, 218-222: ascensiunea religiilor orientale
Severus Alexander, 222-235: inceputul crizei secolului III
rolul femeilor
tolerant din punct de vedere religios
CRIZA SECOLULUI III
A. Cronologie:
260: Valerian luat prizonier de persi
tendinte secesioniste ale provinciilor: 260-274, imperiul gallic al lui Postumus (Gallia, Britannia, nordul Hispaniei); 261-273: secesiunea Palmyrei (Odenath, Zenobia)
B. Trasaturi generale:
C. Aspecte ale crizei:
D. Incercari de rezolvare a crizei:
ROMANI SI BARBARI IN EPOCA IMPERIALA
foedus: tratat inegal, legat de pozitia regelui; presupunea obligatii reciproce, foarte stricte; avea efecte pe termen lung, cu instalarea barbarilor in imperiu, barbarizarea armatei
sec. III: raiduri de prada
razboi “total” (angajat tot tribul)
Cronologie:
271: foedus Aurelian- germani
332: foedus Constantin- thervingi
stabilizarea zonei dunarene (332-360)
post 360: conflicte gu gotii; expeditia lui Valens la nordul Dunarii, 367-369
376: presiunea hunica; foedus cu gotii, cu drept de stramutare la sudul Dunarii; apare primul stat germanic pe sol roman
378: batalia de la Adrianopol
382: foedus Theodosius I-goti: gotii, militari si contribuabili
nobili: “domiciliu fortat”
ostatici: supraveghere permanenta
grupe mici
recrutare pe criterii personale
Augustus: Germani corporis custodes; equites singulares Augusti (2000), inlocuiti in 312 cu scholele palatine
alae, trupe auxiliare
Barbarizarea armatei, apoi a administratiei; primul barbar in functii de conducere, Aurelius Ianuarius (batav), in timpul lui Diocletian; primul uzurpator germanic, M. Magnentius, 350-353
ECONOMIE SI SOCIETATE IN EPOCA IMPERIALA
A. Bibliografie:
Wallace-Hadrill, A., Rich, J., City and Country in the Ancient World, London, 1991
Finley, MI, L’Economie antique, Paris, 1975
Champion, T., Centre and Periphery in the Ancient World, London, 1989
Aries, Ph., Duby, G., Istoria vietii private, Bucuresti, 1994
Gage, J., Les classes sociales dans l’Empire Romain, Paris, 1964
Alfoldi, G., The social history of Rome, London, 1987
Tudor, D. (coord.), Enciclopedia civilizatiei romane, Bucuresti, 1982
ASPECTE ALE PRINCIPATULUI
Trasaturi generale privind societatea imperiala:
honestiores: casa imperiala, ordo senatorius, ordo equester, ordo decurionum
sclavi si liberti imperiali
sclavii din spatiul urban
sclavii din spatiul rural
liberti: constituirea ordo Augustalitas (v. ILS, 6984)
sclavajul voluntar
avantaje ale sclaviei: cetatenia prin evitarea serviciului militar; calificarea intr-o meserie; intrarea in sistemul patronajului
PROBLEME ADMINISTRATIVE
a. Marile prefecturi:
1. praefectus Urbi: 26 BC, Messala prefect cateva zile; 16 BC, Statilius Taurus
atributii: prefect al politiei Romei imperiale, mentinerea ordinii, supravegherea asociatiilor, reglementarea circulatiei, organizarea jocurilor; avea in subordine 3 cohorte urbane, competente judiciare civile si penale
2.praefectus annonae: AD 6, curatores annonae; AD 14, C. Turranius, praefectus annonae
atributii: alimentarea capitalei, fara distributiile gratuite, asigurate de praefecti frumenti dandi; jurisdictie civila si criminala, drept special de politie asupra corporatiilor ce aveau legatura cu serviciul annonei
3. praefectus vigilum: infiintat in AD 6, avea in grija politia nocturna si paza impotriva incendiilor; avea in subordine 7 cohorte de vigili, fiecare a 1200 de oameni; avea atributii judiciare legate dde competenta sa: Dio, 55.26.4f.
4. prafectus praetorio: infiintata in 2 BC, odata cu garzile pretoriene; primii prefecti ai pretoriului au fost P. Ostorius Scapula si P. Salvius Aper; intre atributiile sale, se numara comanda garzii pretoriene
5. praefectus Aegypti: din 30 BC, odata cu transformarea Egiptului in domeniul privat imperial; primul prefect al Egiptului a fost C. Cornelius Gallus: ILS, 8995, Philae
b. comisiile executive:
c. cancelaria imperiala
d. garzi imperiale:
SENATUL IMPERIAL:
Cariera senatoriala:
27 BC: provinciile senatoriale: Baetica, Sardinia, Sicilia, Macedonia, Achaia, Asia, Bithynia, Creta-Cirenaica, Africa, Illyricum (pana in 11 BC)
sec. II, atenuarea opozitiei senatoriale; aparitia de homines novi, chiar liberti in senat (Domitian)
ARMATA:
ADMINISTRATIA:
a. tezaure imperiale:
b. Sistemul administrativ:
Cariera ecvestra in epoca Principatului:
Trasaturi ale ordinului ecvestru:
PATURILE INFERIOARE ALE SOCIETATII:
ordo decurionum, ereditar
regimul opresiv in Imperiul Tarziu
fenomenul patronatului (devine legal din 415: CTh, 11. 24. 6)
CETATENIA:
sclavi
dediticii
peregrini
cetateni de drept latin (ex-peregrini, ex-sclavi ai unui latin, latini Iunieni)
cetatean al Alexandriei (pentru egipteni)
cetateni romani provinciali (plateau tributum soli)
cetateni romani optimo iure (exceptati de impozite)
orasul, loc de rezidenta al elitelor agrare
diferenta intre impozit si evergesia
libert, in varsta de peste 30 de ani
eliberat in prealabil
latin Iunian (limitarea capacitatii juridice, interzicerea testamentului)
cetatenia roman prin favoritism
ORASUL:
excludere
Ierarhia urbana:
STRUCTURI CULTURALE IN EPOCA IMPERIALA
1. Bibliografie:
Dodds, ER, Pagan and Christian an an Age of Anxiety
Marrou, HI, Istoria educatiei in antichitate
Hannestad, N., Monumentele publice ale artei romane
Aries, Ph., Duby, G., coord., Istoria vietii private
Veyne, P., Le pain et le cirque. Sociologie historique d’un pluralisme politique
Champion, T., ed., Centre and Periphery in the Ancient World. Comparative Studies in Archaeology
Grimal, P., Civilizatia romana
Syme, R., The Augustan Aristocracy
Alfoldi, G., The Social History of Rome
Cameron, A., The Later Roman Empire
Petit, P., La paix romaine
Rich, J., Wallace-Hadrill, A., City and Country in the Ancient World
2. Centru si periferie
externa
economia complementara
raidul de prada si rolul sau complementar comertului
inchiderea imperiului in fata barbarilor
aparitia unei mentalitati “defensive”
Sisteme de dominatie:
cultura de tip oratoric
rolul memoriei
cultura: tip filosofic (Platon)
tip oratoric (Isokrates)
prima scoala de retori latini, 93 BC, initiata de L. Plotius Gallus
creste rolul lui grammaticus (“pazitorul limbajului”)
Berytos, scoala de drept roman in Orient, de la inc. sec. III
din sec. IV, aparitia de scoli publice
Universitatea din Constantinopol, infiintata la 27 febr. 425: CTh XIV. 9. 3
inchiderea scolii filosofice pagane de la Atena, 529
crestinismul a preluat educatia clasica
legea scolara a lui Iulian: 362, CTh XIII. 3. 5
Factori pentru cultura romana:
Factori de schimbare pentru cultura clasica romana:
3. Structuri religioase si mentalitati
a. religia
b. crestinismul
MENTALITATI:
circumcelliones, Africa de Nord
patronatul (mai ales in Egipt)
Relatia spatiu urban-spatiu rural:
barbarizarea
ANTICHITATEA TARZIE
1. Sursele. Bibliografie:
A. a. istoria crestina: Lactantius
Eusebius de Cezareea: Historia ecclesiastica
Chronica
Vita Constantini
Tricennalia
Rufinus din Aquileia
Socrates Scholasticus
Sozomenos
Theodoret ddin Cyr
b. noua literatura crestina: Augustin
Salvianus
Athanasius
c. vitae: Viata Sf. Anton
Viata Sf. Daniel Stylitul
Passio Artemii
Sulpitius Severus, Vita Sancti Martini
d. istoria pagana:
Zosimos, Historia nova
Eutropius, Breviarium ab Urbe condita
Ammianus Marcellinus, Res gestae
e. corespondenta:
Hieronymus
Sidonius Apollinaris
Symmachus
Ambrosius de Milan
f. poeti: Ausonius
Claudian
g. istorici “barbari”: Iordanes
Grigore din Tours
h. surse legale: Codex Theodosianus
Corpus Iuris Civilis
i. alte surse scrise: Notitia Ddignitatum
B. surse epigrafice: sapaturile de la Aphrodisias din Caria
C. numismatica
D. iconografia: statuaria
mozaicuri
E. papyri
Bibliografie:
Stein, E., Histoire du Bas-Empire
Jones, AHM, The Later Roman Empire
, The Prosopography of the Later Roman Empire
Brown, P., Cultul sfintilor
, The World of Late Antiquity
, Power and Persuasion in Late Antiquity
Piganiol, L’Empire chretien
Cameron, Av., The Later Roman Empire
Cameron, Al., Claudian. Poetry and Propaganda…
Pirenne, H., Mahomed si Carol cel Mare
Remondon, R., La crise de l’empire romain de Marc Aurele a Anastase
Barnes, TD, Constantine and Eusebius
, The New Empire of Diocletian and Constantine
Wolfram, H., History of the Goths
Vasiliev, AA, Histoire de l’Empire byzantin
Ostrogorsky, G., Histoire de l’Etat byzantin
Heather, P., The Goths
Ahreweiler, H., L’ideologie politique de l’empire byzantin
EPOCA LUI DIOCLETIAN: 284-305.
reformele lui Diocletian:
1. tetrarhia:
Severus, Maximin Daia Caesari (305)
Constantin, Maximin Daia Caesari (306)
2. reforme militare:
3. reforme administrative:
4. reforme fiscale:
5. alte reforme:
CONSTANTIN SI CONSTANTINIENII: 306-363
a. cronologie:
306, 25 iulie: proclamarea lui Constantin de catre trupele din Britannia (Eburacum)
307: Constantin promovat Augustus de catre Maximian Herculius, casatorit cu Fausta
310: pretentia de descendenta din Claudius II Gothicus
312: batalia de la Pons Milvius; disparitia lui Maxentius
Constantin adopta o politica pro-crestina
Eutropia, sotia lui Maximian Herculius, obligata sa declare ca Maxentius nu era fiul legitim al lui Maximian
313: intalnirea Constantin-Licinius la Milan
disparitia lui Maximin Daia
316: batalia de la Cibalae; infrangerea lui Licinius
317: Crispus, Constantin II si Licinius II promovati Caesari
324: batalia de la Chrysopolis; disparitia lui Licinius; Constantin devine singur Augustus in Imperiu
Constantius II promovat Caesar
326: uciderea lui Crispus si a Faustei
333: Constans promovat Caesar
335: Dalmatius Caesar
b. reforme: crearea de noi functii la curtea imperiala
aparitia lui comes oficial
patricius: Optatus
comes sacrarum largitionum
magister officiorum
praepositus sacri cubiculi
reforme financiare:
reforme administrative:
reforme militare:
ideologie:
foedus cu gotii, 332
c. Constantinienii:
9 sept. 337: masacrul familiei imperiale: Iulius Constantius, Dalmatius Caesar si tatal sau, patricius Optatus, Ablabius
proclamarea fiilor lui Constantin ca Augusti:
Constantin II: Gallia, Britannia, Hispania
Constans: Italia, Africa, Pannonia + Dacia, Macedonia din 337
Constantius II: Orient + Thracia, 337
340: invazia lui Constantin II in Italia, infrant si ucis langa Aquileia; Constans preia teritoriile acestuia
18 ian. 350-10 aug. 353: uzurparea lui Magnentius in Occident
1 mart.350- 25 dec. 350: uzurparea lui Vetranio in Illyricum
3-30 iun. 350: uzurparea lui Fl. Popilius Nepotianus la Roma
Constantius II: 337-361.
conciliul de la Serdica, 343
Iulian Apostatul: 361-363
Iovian: 363-364
VALENTINIENII: 364-392.
Valentinian I: 364-375.
Valens: 364-378
Gratian: 367/375-383
Valentinian II: 375-392.
THEODOSIENII: 379-455.
Theodosius I: 379-395
Honorius: 395-423
Arcadius: 395-408
Valentinian III: 425-455
Theodosius II: 408-450
SFARSITUL IMPERIULUI ROMAN DE APUS
SFARSITUL ANTICHITATII
Honorius, 395-423
Conflictul Stilicho-Rufinus, 395
Conflictul Stilicho-Eutropius
Revolta lui Gildo, 397-398
Toamna 401: trecerea lui Alaric in Italia
Sf. 405: invazia lui Radagaisus; 406: Radagaisus infrant la Fiesole, executat
Trecerea Rinului de catre vandali, alani, suevi: sf. 406
22 aug. 408: Stilicho executat; reactia antibarbara in Occident
proclamarea lui Prtiscus Attalus, 410
Jaful Romei, 410; Galla Placidia prizoniera la vizigoti
Guvernari post-Stilicho: Olympius, mag. officiorum: aug. 408-dec. 408; Iovius, PPO si Allobic, comes domesticorum;
Guvernarea lui Fl. Constantius:
Fl. Constantius, MVM; 414: patricius; 421: asociat ca Augustus, casatorit cu Galla Placidia; moartea sa
Constantin III: 407-411
Gallia: Iovinus, Sebastianus, 411-413 (ajutati de Gundahar si Goar); Priscus Attalus, 414
Spania: Maximus, 409
Heraclian, 411-413
Conflictul Galla Placidia-Castinus
423-425: uzurparea lui Ioannes, ajutat de Aetius
Valentinian III: 425-455
puterea militarilor: Fl. Constantius Felix, MVM; Bonifacius, comes Africae (rebel in Africa, 427-429); Sebastianus; Aetius, MVM
promovat Heraclius ca si CSL
Maiorian, comes domesticorum
Petronius Maximus: 455
Puterea senatului
Jaful Romei de catre vandali, 455
Avitus: 455-456
Initial PPO Galliarum
Proclamat cu ajutorul lui Theodoric II
Grup de presiune: aristocratia gallo-romana; vizigotii
Conflictul cu Ricimer; coalitia anti-Avitus: Ricimer, Maiorianus, senatul roman
Maiorian: 457-461
Politica prosenatoriala
Sustinut initial de Ricimer
Reformarea statului; politica de recuperare de teritorii: recucerirea Speniei
Colaborarea cu Aegidius
Arestat si ucis de Ricimer
Ricimer: 461-472
Libius Severus: 461-465
Nerecunoscut de Orient
Monedele sale au monograma lui Ricimer
Secesiunea lui Marcellinus in Dalmatia (pro-Orient)
Aegidius ostil; ucis in 464; comes Paulus
Anthemius: 467-472
Proclamat de Orient
Casatoria Ricimer-Alypia (fiica lui Anthemius), 467
Expeditia comuna antivandala condusa de Basiliscus, 468, esuata
Moartea lui comes Paulus, 470; Syagrius, regele romanilor
Favorizarea paganilor
Conjuratii: Romanus, mag. officiorum; Arvandus, PPO Galliarum
Olybrius: 472
Moartea lui Ricimer, 472; succedat de Gondebaud (burgund)
Glycerius: 473-474
Sustinut de Gondebaud
Iulius Nepos: 474-475
Proclamat de Zeno; initial mag. militum Dalmatiae, nepotul lui Marcellinus
Ecdicius in Auvergne
Pacea cu vizigotii
Romulus Augustulus: 475-476
Proclamat de Orestes
Odoacru
Sfarsitul autoritatii romane in Occident:
In Dalmatia, Iulius Nepos imparat, pana in 480
486-487, Syagrius infrant de Clovis la Soissons
Trasaturi generale:
©2001,CRISTIAN OLARIU