premiul
ŞOMOIOGUL DE ŞPAN 2001
(5)

 

SUPLIMENTE ACUZATIV ACUZAT Una dintre greşelile foarte frecvente în vocabularul tv-istului (dar nu cea mai spectaculoasă!) este folosirea greşită a acuzativului legat de persoane şi anume prin pierderea prepoziţiei pe. Auziţi "Poliţistul a arestat infractorul" în loc de "Poliţistul l-a arestat pe infractor". Ascultaţi oricare din emisiunile de ştiri (aici acuzativul e folosit corect, fără pe, că nu e legat de o persoană!), care ar trebui să fie un model de vorbire corectă; vă asigur că nu vor trece 5 minute pînă veţi auzi o greşeală de acest tip. Citiţi orice ziar; nu veţi găsi pagină fără vreo zece repetări ale acestei greşeli. Aceasta arată nivelul cultural redus al piloşilor din tv, slaba stăpînire a propriei limbi. Un alt motiv este contactul lor cu limba engleză, unde acest pe de la acuzativ nu are echivalent: "I love my wife" - "O iubesc pe nevasta mea". Tot după modele anglo-americane a apărut şi aberaţia pe care aţi auzit-o în campaniile electorale (şi sigur o veţi mai auzi!) de tipul "Votaţi Iliescu" (cf. "Vote Bush"), în loc de corectul "Votaţi-l pe Iliescu". Nici aici nu e vorba de o simplificare, ci de o prostie clară. Iată şi un exemplu recent dintr-un promoţional al A1, legat de un spectacol cu donaţii de Paşte (fragmente): Brenciu: [cei de la A1 pentru copiii în nevoie] "Au chemat artiştii cei mai cunoscuţi din acele locuri"... Dan Negru: "Au chemat vedetele să le dea autografe"... Ultima frază e savuroasă. Dacă nu conţine pe, ar însemna că vedetele acelea nu sînt persoane, ci obiecte, deci e vorba de acele nave mici de război! Chiar şi cu pe, tot nu ar fi clar cine dă autografe cui... VEDETE BELEA ŞI NEURONII LOR ÎN ŞIRAG DE PERLE SCLIPICIOASE Diana Medan (actriţă infantilă, care a scris şi o cărţulie) Trăim într-o lume în care toată lumea încearcă să impresioneze. [Unii mîzgălind hîrtia fără să ştie să pună 2 cuvinte unul după altul!] Andreea Marin [despre Cosmin Vasile Cernat] Sînt convinsă că are o artilerie de admiratoare. ["artilerie"?? poate vroiai să zici "armată"...] COMENTARIILE TALE * Ca de la sictirita la sictirit. Stii vorba aia... "fiecare tara isi are guvernul pe care il merita"... Asa-i si cu teveul si tot ce cloceste in el. Aveam un articol... "fiecare tara isi are vedetele pe care le merita"... N-as vrea sa cred ca am o predispozitie paranoica, dar patratul tau rosu a devenit graiul nerostit al multora...anti. Nu te umplu acum de confesiunile mele, dar n-am rezistat acceselor de comunicare ce nu-mi dadeau pace la 5 dimineata. Mi-ar fi placut sa te critic si sa fiu anti si fata de tine. Dar cred ca am gresit situl. Magda. * M-a speriat in primul moment ce-am citit, in special comentariile ,povestea cu acea Carmen .. Stilul in care gindesti , frazezi aduce mult cu al unor oameni din viata mea. Citindu-te pe tine am avut aceeasi senzatie ca atunci cind vorbeam cu ei . Si dupa asta mi-a venit sa pling .Sa nu ma intrebi de ce, ca nu stiu prea bine si .... Cred ca intr-un fel disperarea , neputinta mea , sila de ce-i in jur stimulate de istoria ta mi-au provocat starea asta. Nu stiu daca esti constient de efectul citorva cuvinte de acolo ... pe mine m-au atins. Gabriela Pirlog.   ŞOMOIOGUL DE ŞPAN caută colaboratori deştepţi, cu peniţă ascuţită, cu simţ critic, în vederea transformării paginii într-o revistă "pe linie" de monitorizare a fenomenului TV românesc sau chiar a prostiei cocoţate prea sus. sorin86@yahoo.com           (arhivat: sep 2001)

1 IUNIE CU BAU-BAU. De Ziua Copilului, Antena1 şi-a trimis delegaţi prin diferite locuri pline de copii. Astfel l-am putut vedea şi pe Oreste-Beavis-Pocitania ţinînd în braţele-i strîmbe şi murdare un prunc de la un cămin de orfani. Imaginea, purtînd titlul posibil de "Dracu şi pruncul" (în loc de "Madona cu pruncul"), a fost înfiorătoare pentru cine a mai prins cîte ceva din porcăriile debitate de Beavis împreună cu celălalt - Badea-Butthead - în emisiunea "Proşti ca Noaptea tîrziu", unde îşi tot expun şi-şi compară cocoşeii, spre deliciul proastelor din platou care rîd ca ele însele... Nici ProTV nu s-a lăsat mai prejos şi l-a pus pe scîrbavnicul de Căcălinescu Mangaliţa să facă o emisiune cu copii. Nici de data asta, în monologul său scremut şi cu pauze semnificative (doar-doar o rîde cineva), acesta nu s-a putut abţine să aducă vorba de obiceiul (european, desigur!)  al onaniei. În faţa copiilor spectatori, fără pic de ruşine, a adus vorba de Lampa lui Aladin, pe care şi-ar dori-o politicienii pentru ca "s-o frece"... Şi iar s-a oprit semnificativ, dînd ochii peste cap de plăcere, îndemnînd din priviri: "Hai, copii, nu v-aţi prins?", după care, ca să nu fie loc de dubiu, a mai repetat o dată. Chiar aşa? se intră în televiziune, fără nici un control psihiatric? DESCOPERIRE ROMÂNIZATĂ. În condiţiile în care televiziunile româneşti ne bombardează cu producţii imbecile, pentru românul decent şi interesat de a-şi îmbogăţi spiritul, canalul Discovery a devenit probabil preferinţa numărul 1, cu a sa abundenţă de reportaje bine făcute şi instructive, în variate domenii. Dar, o dată ajuns în scumpa noastră patrie (scumpă şi la propriu!), nu se putea să nu se infecteze cu incompetenţa locală. Mă tot mir cum "reuşesc" firmele străine cu oarecare prestigiu să selecteze personal atît de tîmp, atîta timp cît încă mai există pe-aici şi români de valoare, care încă n-au şters-o spre Apus... Într-o sîmbătă seară, după idioţenia care s-a chemat concursul Eurovision (şi ăsta infestat de comentariile la fel de idioate ale unui traducător care n-avea de treabă pe-acasă), am pornit să schimb canalele în căutare de ceva divertisment. Să mai menţionez oare puzderia de porcărele erotice, care au invadat ecranele de după miezul nopţii? Pînă la urmă s-a dovedit că Discovery este de preferat chiar şi sîmbătă noaptea. De obicei, din cauză că engleza de pe Discovery este curată, clară şi lentă, destui români pot renunţa, măcar ocazional, la traducerea cu subtitluri. Eu personal trag foarte rar cu coada ochiului la traducere, astfel încît dacă m-ar întreba cineva la sfîrşitul filmului dacă a fost subtitrat sau nu, uneori nici n-aş şti ce să răspund, pentru că am ignorat total acest aspect. Dar cînd urmăresc şi traducerea, uneori observ chestii incredibile. Cel mai des întîlnite sînt greşelile de traducere. Nu numai că traducătorul nu înţelege unele cuvinte englezeşti, dar uneori dă dovadă că nu-şi ştie propria limbă! O dată au tradus "purple" (purpuriu, vineţiu) prin "indigo"! Ce mi-e purpuriu, ce mi-e indigo, tot o culoare, acolo! Alteori greşesc tolomacii care programează pe calculator momentele de declanşare a subtitlurilor, provocînd un decalaj de cîteva secunde între momentul vorbirii şi afişarea acestora, ceea ce-l derutează total pe privitorul ne-anglofon. Ei, dar în acea noapte, s-au depăşit pe sine. Era un documentar despre tuberculoză. Medici, cercetători, pacienţi, laboratoare, experimente etc... La un moment-dat, simt că ceva mă agasează. Mă uit la repezeală la subtitluri. Nu se potriveau cu ce povesteau ăia în film. Zic "Iar au decalat ăştia traducerea." şi am continuat să le ignor. Dar agasarea nu înceta. Mă uit mai atent la subtitluri şi ce-mi văd ochii? Era traducerea de alt film!!! Ăştia vorbeau de TB, iar traducerea era de la un reportaj despre nişte săpături arheologice din America de Sud!!! Şi uite-aşa, o treabă occidentală deveni "românească", pe mîna unor imbecili care şi-au pus lăboanţa pe slujbe cu salarii groase. Dar aş întreba: Măi, Discovery, în ce fel ai organizat concursul pentru aceste posturi de traducător? Şi tu, Brutus, tot pe şestache? Că mi-ar fi plăcut şi mie aşa o slujbă şi chiar aş fi făcut-o excelent, dar de ce n-am ştiut de ea? În acest context, există o problemă şi mai mare: proasta calitate a specialiştilor în limba engleză. Deşi se pare că toată lumea vorbeşte englezeşte şi avem o mulţime de filme, cîntece în engleză, în realitate sînt foarte puţini cei care au ajuns un nivel măcar mediu. Manualele, cursurile sînt foarte slabe, dicţionarele la fel. Astfel, dacă mai punem şi corupţia nelipsită (de la sine înţeleasă) la angajarea traducătorilor la tv (că, de! e şi asta o slujbuşoară bună, nu-i pentru orişicine!), avem explicaţia traducerilor incredibil de proaste, mai ales la România1, unde pînă şi dactilografierea e în suferinţă... Am observat situaţii pe Ro1, cînd traducătoarea nu a înţeles deloc un pasaj întreg şi ce credeţi c-a făcut? Ca să nu rămînă loc liber, pur şi simplu a inventat ceva de la ea din burtă!... (PS. Mi s-a semnalat că documentarele transmise  pe Discovery cu traducerea de la altele nu-s chiar aşa de rare...)   REPLICI COMENTATE JUNCANUL MOLDOVINESC În urmă nu cu mult timp mă contactează una, Anca Scurtulesei, de la ProTV, ca să mă cheme la emisiunea de dimineaţă a lui Vintilă, ăla mai liniştit (Marius), pe tema "Artistul român cu cel mai popular sit pe Internet". I-am explicat că toată treaba asta (deplasare, cazare) m-ar fi costat vreun milion şi nu aveam de unde să fac rost de banii ăştia. (Şi chiar de-aş fi avut, nu-s chiar atît de tolomac să plătesc un milion pentru o distracţie de 3 minute!) Mă mai miram, dacă ar fi invitat pe altcineva din ţară - pe vreun senator sau pe Sofia Vicoveanca -, tot aşa i-ar fi pus să-şi plătească drumul? Chiar aşa de milog să fie ditamai proteveu'? Am întrebat-o de ce nu facem o legătură în direct prin ProTV Iaşi? Ar fi fost mult mai ieftin şi mai comod, dar nici n-a vrut să audă de aşa ceva, sugerînd că nu are prea mare consideraţie faţă de studioul local. Cînd şi-a dat seamă că nu are cu cine discuta (financiar...), a dispărut total de pe ecranele radarelor, n-a mai răspuns nici la telefon şi nici prin e-mail. Ei, întrebarea mea este următoarea: Fata asta oare chiar avea o părere aşa de proastă despre posturile locale, sau poate că urmărea niscaiva avantaje? Ce şi-o fi spus ea?: "Sînt tot felul de hartişti care plătesc din greu să apară cîteva minute pe sticlă, eu de ce nu mi-aş băga niţel deştele în miere?" Numai că ghinionista a dat de cel mai pîrlit!... Nu mai putea ea de dragul Internetului, ce să spun!... Dar haideţi să ne legăm de prima parte a întrebării de mai sus. Sîntem de acord că mediile audio-vizuale colcăie de indivizi de proastă calitate, incredibil de proastă. Iată încă o întrebare, pentru un miliard: Cum credeţi că sînt teviştii de la posturile locale (afiliate/independente)? a) mai deştepţi; b) şi mai proşti. Ei bine, aţi pierdut miliardul, răspunsul vostru e greşit! Nu e a!!! Dacă deşteptăciunea este o mulţime finită, mărginită (în timp ce populaţia globului e în continuă creştere, după cum spune Murphy), prostia nu are limite, este infinită, pentru că e inversul deşteptăciunii şi împărţirea la zero dă infinit... ProTV Iaşi s-a făcut din nişte rămăşiţe (leftovers) de la un alt jalnic post local, care şi-a dat duhul (deşi mai dă din picioare din cînd în cînd) dintr-un extraordinar de prost management - Europa Nova. O doctoriţă "răspopită" (Anca Dumitrescu) a ajuns infirmiera lui şefă şi în 3-4 ani l-a adus în moarte clinică. Trepăduşii ei au fost recuperaţi de ProTV şi puşi să facă emisiuni minunate, de cam 3 ore pe săptămînă. Pentru asta au făcut şi concurs pentru angajări! Cu tam-tam, cu daravele, păi ce ne jucăm? Cică au venit şi cu teste fotometrice, ce mai? îţi stă minte-n loc! Ziceai că-s cel puţin CNN, nu alta. Şi pîn' la urmă, ce să vezi? Ca şi găina babei (nu-i vorba de Dumitreasca!), cu tot tărăboiul, au ouat ... o mărgică! I-au tuflit pe ecrane pe nişte amărîţi, de te îngrozeşti cum or fi fost cele cîteva zeci de respinşi. (Unii poate foarte talentaţi, că aşa se funcţionează la Românica.) Şi cu amărîţii ăştia s-au pus ei într-o zi să facă o serbare la căminul cultural, cu premii pentru ăi mai tari ieşeni ai anului 2000. Într-o sala ponosită şi aproape goală, cei 2 prezentăreţi (una Oana şi unu Leonte) au tot citit de pe nişte foi, cu adevărate voci de crainici, adică cu nodu-n gît şi cu ghimpi în stomac, o compunere de scoală primară, care era, chipurile, textul prezentării. În semn de apreciere (depreciere), le-am trimis un mesaj: "Incredibil de jalnică prezentarea de la gala ProTV Iaşi! Căutaţi-vă prezentatori mai buni şi pe cineva mai deştept să scrie textele, cineva care să fi terminat măcar un liceu!... Cei mai buni ieşeni ai anului 2000? Dar de ieşeanul care e cel mai popular artist român pe Internet (încă din sept 1999!) aţi auzit? Dar de Internet aţi auzit?" La care, nea Leonte n-are treabă şi replică (mesajul în ortografia originală, cu excepţia locurilor necesar cenzurate cu asterisc): Salut! Pe mine m-ai injurat in seara asta, pe fax! La 219.600! Ce credeai, ca nu te gasesc, cu Bitware-ul tau cu tot? Măi, şi băiet "diştept", da' nu chiar aşă cum ti crezi! Cum ai dat tu de mine, una-două, ţac-pac! Mai ales că mesajul era semnat, iar postul a tot primit informaţii de la mine în ultima vreme, deşi nu s-a sinchisit nimeni, au ei treburi mult mai cosmice. În nici un caz nu m-am pitulat, nici voit, nici din greşeală. Şi care "înjurat"? A fost o opinie critică şi justificată a unui privitor. Imi pare bine sa te cunosc, esti un telespectator cu singe in tine, dar nu pina la capatul p**ei, fiindca daca erai asa, imi dadeai numele complet! Niie! cu tata, juncănaş, aşa te-a învăţat mă-ta să vorbeşti? (Recunoaşteţi aici stilul inconfundabil ProTV, obsesiile programatice ale alde Vacanţa Mare sau gaşca lu Călinescu. Atîta îi duce mintea, atîta fac. Mintea cea din pantaloni, că alta n-au! Se mai remarcă exprimarea confuză, numai potrivită pentru un prezentator de ştiri: " îmi dădeai numele". Cine, cui, al cui, cum?...) Poate mi-l dai asa! Daca nu, il iau de pe site. Şi ăsta-i cu "site". Care site? Ălea cu care cerne mă-ta faina la ţeară? Te-ai cam facut de cacao, ca sa nu zic de c***t, fiindca c***t e neteleacustic, si cacofonie pe deasupra. Fermecător stil, fermecătoare argumente. Da' cam pute. Şi numai tu ştii pe ce temă delirezi. Astept sa-mi scrii. Mie sau colegilor mei. Ăia surzi şi chiori şi înghesuiţi la bibilică?  Astept sa fii barbat! Lasă, ajunge omenirii că eşti tu unu' aşa de fermecător. Da-mi mai multe date despre tine! Cu stima, asta s-o crezi tu! Te pup, Cristian Leonte. Pupă-i cu gura aia spurcată pe Sărăţeanu şi pe Berneagă (un fel de ştăbişori ai postului) şi să-mi spui dacă le-au plăcut miasmele tale. Eu mă las păgubaş. Mai află că la oamenii normali, excrementele ies pe altă parte, nu pe gură. Nemîngîiată fiinţă trebuie să fie maică-ta, dacă a putut să sloboază în lume aşa o spurcăciune. Aştia-s oamenii noştri. Aveţi mai sus un exemplu tipic de golănaş, care, pe dinafară, arată tuns, frezat, împachetat în ţoale scumpe de casa X (loco?), parfumat fromos colea, da' pe dinăuntru e plin de păduchi. (PS. Am semnalat reacţia nesimţită şi postului ProTV. Credeţi că i s-a întîmplat ceva tolomacului? Da' de unde?)   REGELE TICHIEI CU MĂRGĂRITARE. Cu toată sărăcia noastră, sîntem bogaţi în regi: regele Mişel, regele de pe tabla de şah (rege, şah? ceva nu-i în regulă aici!), regele - dar şi împăratul - ţiganilor. Uite-l colo şi pe regele Hagi, ştiţi care, ăla care scuipă şi înjură adversari şi arbitri. Înainte de 1989 timpul pentru interviuri cu sportivii era foarte redus, iar cînd îl auzeai pe vreunul, te înfiorai de cît de handicapat intelectual putea fi. Nici nu aveai ce să le ceri; vorba lui Roibescu (antrenor la Penicilina): "Dacă eram deştept, nu mă făceam antrenor, mă făceam doctor, inginer..." Destul de des existau sportivi pripăşiţi formal pe lîngă o facultate de mîna a 3a (hidrotehnică, metalurgie), ca troc pentru serviciile lor şi aproape toţi s-au ales şi cu diplome universitare. Propaganda comunistă a umflat performanţele unor vîrfuri, transformîndu-i într-un fel de simboluri victorioase, de eroi care au triumfat pe mapamond, care au dus faima României şi care au făcut să se cînte imnul naţional la diferite competiţii. În realitate au fost şi sînt nişte eroi de carton. Gloria lor e repede trecătoare într-o lume cu memoria slabă chiar pentru evenimente cu adevărat importante. Testaţi-vă: La recenta Olimpiadă de la Sydney una din probele de alergare a fost cîştigată de o atletă din Etiopia (sau Sudan?). Probabil că la ea acasă a fost considerată, tot aşa, o eroină, care duce faima ţării sale (pe "înaltele culmi" ale unui efemer  podium de plastic?)... De fapt, spectatorii au uitat aproape instantaneu de "marea campioană", din cauza inflaţiei de campioni, dar şi din cauză că sportul nu este decît un divertisment temporar. Încercaţi să vă amintiţi de numele unor campioni mondiali (campioane mondiale) la gimnastică, patinaj artistic sau înot. Sînt convins că foarte mulţi români chiar, nu mai ţin minte cum o cheamă pe românca dublă campionă olimpică la înot anul trecut (Diana Mocanu!). Tot aşa s-a dus şi gloria multor altora. Cîţi pămînteni îşi mai aduc aminte de urît-smăcuita Comăneci sau de Năstase? După cum sînteţi la curent, gloria şi faima României au fost aşa de umflate, încît foarte mulţi americani nici măcar nu ştiu că România e o ţară! S-a spus că România ar trebui să fie fericită de simbolul Hagi, însuşi Preşedintele, zîmbind cu gura pîn' la curechi, se fudulea că nu-ş' care oficial l-a menţionat pe Hagi ca pe o fală a ţării noastre. Eu spun că sîntem o ţară tare tristă, tare săracă, dacă nu am putut scoate în faţă altceva mai bun. O vom duce mai bine de pe urma lui? Vor năvăli investitorii străini, că avem un super-fotbalist? Da, la fel ca în Etiopia (sau Sudan?)... Să nu ne îmbătăm cu apă rece! România va fi cu adevărat bine văzută, cînd vom avea mai puţini politicieni corupţi, cînd vor fi respectaţi şi preţuiţi la adevărata lor valoare specialiştii cu calificare superioară şi nu nişte sportivi inculţi, care, în loc să înveţe carte la vremea lor, trăgeau chiulul şi băteau mingea pe maidan. Întristătoarea Gală Hagi a fost, conform aşteptărilor, un spectacol anost, o altă copiere jalnică a unor manifestări similare din occident. Idei de talcioc, precum difuzarea Odei bucuriei (Beethoven, Simfonia a 9a) sau a Marşului triumfal (Verdi , Aida) - sărmanul sărbătorit probabil că nici nu ştie ce-i cu astea! -, ca şi a nepotrivitului hit "The Final Countdown" (Europe), în care numita numărătoare inversă se referă la un Pămînt devastat, de unde ultimii supravieţuitori încearcă se se refugieze pe altă planetă... Nuca în perete, mai bine îi trăgeau nişte manele, erau mai uşor de identificat şi de digerat! După un meci total neinteresant, "regele" (voevodul, şahul etc) a făcut un tur de onoare, de nevăzut aproape, prin ciorchinele de trepăduşi cu camere şi a rostit un "discurs" cam în halul următor: "N-aş fi crezut că un stadion de 55000 de locuri o să vină să mă vadă doar pentru mine." Ce contrast! Un singur om, fără studii serioase, care a cîştigat în unele ore ale existenţei lui mai mult decît cele 55000 de "locuri" laolaltă!... (evident, cu excepţia bandiţilor din tribuna oficială!)  Discursul se adaugă armonios la cele cîteva fraze molfăite pînă la uzare de fotbaliştii noştri: "Următorul meci e cel mai important", "Publicul a fost al 12lea jucător" şi maxima tîmpenie "Evidenţiez toată echipa"! De mulţi ani deja, nu mai văd nici interes pentru spectacolele sportive, care nu semnifică nimic. Aceeaşi şi aceeaşi morişcă coruptă a campionatului, aceleaşi echipe, anul ăsta iese una campioană, la anul alta şi tot aşa. De ce aş ţine cu o echipa sau cu alta? Să zicem că aş fi suporter al lui Rapid, înnebunit după echipa actuală. Peste un an 4 jucători pleacă la Steaua, peste 2 ani pleacă alţi 4, peste 3 tot aşa... Rapidul iniţial e acum Steaua. Eu ce fac? Ţin cu Rapid, înjurîndu-i pe cei pe care-i adulam anterior? Sau ţin cu Steaua acum? Dar în anii intermediari, cu cine trebuia să ţin? Antrenorii şi ei se schimbă şi mai des. Să ţin cu tricourile? Şi ele se schimbă. Cu scaunele stadionului? Cu banditul care bagă banii în echipă? S-a perorat despre "patriotismul" lui Hagi. Are atîta patriotism cît poate exista la un mercenar! Că nenorociţii ăştia nu sînt nimic mai mult. Azi luptă pentru o echipă (eventual cea care l-a format şi lansat), mîine împotriva ei. Mercenarii şi migrează transfrontalier. Cum adică, să cîştige campionatul naţional al Italiei o echipă cu 3 nemţi, un camerunez, 2 englezi, un argentinian, un turc şi vreun italian, ca să fie acolo?... Cum poate fi un român aromân campion al Turciei? Unde-i patriotismul? Păi, în portofel, un' să fie? Ia să fi căzut Steaua cu Galatasaray în vreo cupă europeană, vedeaţi atunci pe "patriotul" Hagi cum băga vreo 3 boabe în poarta echipei care l-a consacrat! Fără să clipească, fără regrete. Că de asta ia bani mercenarul. Să-l ucidă şi pe fra'so... Aşteptăm o gală de milioane de dolari şi la retragerea vreunui mare actor/doctor/academician. Că reputaţia unei ţări nu se construieşte cu fotbalişti, ci cu specialişti. Dar cine să aibă grijă de asta? Nici măcar mass media. Cîtă publicitate se face unor boarfe nespălate care se expun despuiate în reviste obscene! În contrast, cîţi români ştiu (sau îşi amintesc) de acel tînăr şi talentat fizician român, fugit în America şi el, care tocmai s-a zborşit la Einstein şi a demonstrat că viteza luminii poate fi depăşită (Dogaru)? I-a făcut Românica o gala şi lui? Nuuu, lui i-a dat la absolvire un post de profesor la o şcoală de handicapaţi din Botoşani! Sportivilor olimpici (cu handicap mintal) le dă premii de 20000 de dolari, iar olimpicilor de la informatică/matematică le dă 100! Transmisia tv a fost făcută de ProTV, de o calitate foarte proastă. A fost o desincronizare perfectă, de parcă desfăşurătorul galei a fost o surpriză continuă şi pentru regia de emisie. "Şi te-ai dus, dulce minune... ce mai freamăt, ce mai zbucium..." Nu ne mai rămîne decît să jelim: "Giiicăăăă! Un' te-ai duuus? Cui ne-ai lăsaaat? Cu cine o să se mai laude Iliescuuu la streiiini?" Cum "cu cine"? Cu Szabo, picioroasa! SALTĂ, GRAVIDO, SALTĂ! Cu ocazia sărbătorilor de Paşti, am remarcat teledon-ul (donaţie prin tv) de la A1. Dincolo de intenţia nobilă, nu a fost decît o serbare şcolărească de adolescenţi întîrziaţi, cu manele şi tot tacîmul. Nu putea lipsi anti-vedeta numărul 1, cu şuncile ei numărul 110 (Brrenciu), dar nici mai noua achiziţie a A1, şi mai afonul Dan Negru, ăla cu Şcoala profesională a vedeţilor. Ca nişte vajnici tevişti ce sînt, au lăsat la urmă "marea surpriză", în fapt, o penibilă făcătură: cică avea să cînte în spectacolul lor un grup suedez, nici mai mult nici mai puţin decît... ABBA! A fost doar o parodie de prost gust, cei 2 afoni împreună cu cele 2 afone - Mona Nicolici şi Alessandra Stoicescu - scălîmbăindu-se, sugerînd o variantă neaoşă a suedezilor, de cînd aceştia erau stresaţi de mai multe boli simultan. Ce sinistre mi se par persoanele fără voce! Dar şi mai sinistre devin cînd vor neapărat să "cînte", ţi se încreţeşte măduva spinării! Dintre cele 2 mogîldeţe de la Ştiri - urît îmbrăcate, cu un fel de pantaloni tronconici (gaci?) - s-a remarcat Mona Zvîrcolici, care nu mai putea de-atîta zbînţuială, în loc să-şi vadă de foetus-ul din interiorul ei (e borţoasă în luna a 4a). (Iar miliardul de la teledon, oare unde o să ajungă pînă la urmă?) Am mai remarcat-o şi pe Diva Destrăbălata (Loredana Groza). După ce cu ceva timp în urmă şi-a expus... toate celea în revista muierilor destrăbălate (cumpărată de bărbaţii destrăbălaţi), a tras o tură pe la ProTV, de data asta într-un silos recital de muzică ţigănească, într-o atmosferă obscură de bodegă soiosă, plină de nori de fum de ţigară puturoasă. Fata asta nu are nici un consilier? Soţu-su acela nu-i mai trage vreo 2 scatoalce din cînd în cînd, să-i mai vină mintea la cap? Da' la fiică-sa nu s-a gîndit cum o să-i spună colegii de şcoală: "Împrumută-mi şi mie revista aia cu mă-ta goală, că vrea să-i studiez mameloanele şi aparatul de reproducere pentru ora de anatomie!"  SORE IN