[Pentru o micà introducere la subiect, apasà aici]

Scriere apocrifà a Genezei XIX. 13 - 22

Ši a fost o foamete in toatà aceastà tarà si auzind cà este prosperitate în Egipt...am [venit] la râul Carmon, unul dintre ramificatiile Râului [Nil]...si am trecut peste cele sapte ramificatii ale Râului...Am trecut prin tara noastrà si am intrat în tara fiilor lui Ham, tara Egiptului.

Ši în noaptea intràrii noastre în Egipt, eu, Avram am visat un vis; [si iatà] cà în visul meu am vàzut un cedru si un palmier...oameni au venit si au càutat sà taie cedrul si sà-l scoatà din ràdacinile lui, làsând palmierul singur. Dar palmierul a strigat si a spus, 'Nu tàia cedrul, pentru cà blestemat va fi cel ce-l doboarà.' Ši cedrul a fost crutat datorità palmierului si n-a càzut.

Ši în timpul noptii m-am trezit din visul meu si am spus Sarei sotia mea, 'Am avut un vis [si mi-e] teamà [din cauza] acestui vis.' Ea mi-a spus, 'Spune-mi visul ca sà-l stiu.' Astfel am început sà-i povestesc visul...[interpretarea] visului...' ...cà ei vor càuta sà mà omoare, dar pe tine te vor cruta...

[Spune-le] despre mine, el este fratele meu, si voi trài datorità tie, datorità tie viata mea va fi salvatà...'

Ši Sara a plâns acea noapte din pricina cuvintelor mele...

[interpretat, aceasta se referà]... la locuinta celor neevlaviosi ai neamurilor.

[Interpretat aceasta priveste pe Deme]triu împàratul Greciei care a càutat la sfatul celor care cautà lucruri netede, ca sà intre în Ierusalim [Dar dumnezeu nu a làsat ca cetatea sà fie datà] în mâinile împàratilor Greciei, din timpul lui Antioh pânà la venirea conducàtorilor Chitimului. Dar atunci ea va fi càlcatà sub picioarele lor...

[Interpretat], aceasta priveste pe leul tânàr furios care atacà càile oamenilor mari si càile oamenilor sfatului sàu.

Interpretat aceasta priveste pe leul tânàr furios [care ràzbunà] pe cei care cautà lucruri netede si spânzurà oamenii de vii,... mai înainte în Israel. Din cauza unui om spânzurat de viu pe lemn, El zice, 'Iatà ce am împotriva [ta, spune Domnul Ostirilor']

[Interpretat]...multimea ta este sleahta armatei lui...si leii tineri ai lui sunt... prada sa este bunàstarea pe care [preotii] Ierusalimului au [uimit], care...Israel va fi scàpat.

[Explicatii]

Despre Heruvim [în acest pasaj Filon interpreteazà Gen 3:24]

VII.(21) Dar noi trebuie sà luàm în considerare care sunt aluziile figurative exprimate enigmatic în cuvântarea heruvimului si a sàbiei în flàcàri care se întorcea în toate pàrtile. Nu putem noi sà spunem cà Moise aici introduce sub o înfàtisare o aluzie la revolut ia cerurilor întregi? Pentru cà sferele ceresti au primit o miscare în directii opuse, una primind o miscare fixatà spre dreapta, iar cealaltà sferà primind o miscare nefixatà spre stânga. Dar cercul cel mai îndepàrtat de la cele care sunt numite 'stelele fixate' este o sferà cereascà, care de asemenea se îndreaptà într-o revolutie periodicà fixatà de la est spre vest. Dar cercul interior al celor sapte planete, a càrui cursà este în acelasi timp impus si voluntar, are douà miscari, care într-o anumità màsurà sunt contrare unei alteia. Ši una dintre aceste miscàri este involuntarà, ca cea a planetelor. Pentru cà ele apar în fiecare zi cà làtorind înainte de la est la vest. Dar miscarea lor ciudatà si voluntarà este de la vest la est, si dupà aceastà ultimà miscare gàsim cà perioada celor sapte planete au primit màsura lor exactà de timp, miscându-se într-o cursà egalà, ca Soarele, si ca Lucifer, si ca cea care se numeste Stibon. Pentru cà aceste planete au viteze egale; dar altele sunt inegale într-un anumit timp, dar mentin un anumit fel de proportie una fatà de cealaltà si fatà de celelalte trei care au fost mentionate.

Deci, printr-un heruvim se întelege circumferinta exterioarà a întregului cer, în care stele nemiscate serbeazà adevàratul lor dans divin care întotdeauna începe pe principii similare si este întotdeauna acelasi fàrà ca vreodatà sà pàràseascà ordinea pe care Tatàl, care le-a creat, le-a asezat în lume.

Dar celàlalt dintre heruvimi este sfera interioarà care este în interiorul celei mentionate mai înainte, pe care Dumnezeu la început a împàrtit-o în douà pàrti si a creat sapte orbite, având o anumità proportie una fatà de cealaltà , si el a adaptat fiecare dintre aceste planete la una dintre acelea; si apoi dupà ce a plasat fiecare dintre aceste stele în propria-i orbità, ca un birjar într-o birjà, el nu a încredintat hàturile niciuneia dintre ele, temându-se cà o conducere nearmonioasà s-ar putea sà rezulte, dar el le-a fàcut pe toate sà depindà de el, crezând cà prin aranjamentul acesta, caracterul miscàrilor lor va fi cel mai armonios. Pentru cà fiecare lucru care existà in legàturà cu Dumnezeu merità laudà; dar fiecare lucru care existà fàrà el este imperfect.

Acum ràspunde la urmàtoarele întrebàri:

1) În ce màsurà au aceste feluri diferite de interpretare un scop comun?

2) Existà asemànàri între metodele de interpretare folosite în aceste pasaje si cele folosite în NT? Dar cu cele folosite de crestini astàzi? Care sunt acestea?

3) Aceste interpretàri ti se par valabile si legitime? De ce?

În legàturà cu acest seminar studentii vor gàsi de folos:

Negoità, Athanase, Noul Testament si Manuscrisele de la Qumran, p. 112-125.

Înapoi la prima paginà