Era o vreme în
care găseam traduceri bune (din engleză) doar la ProTV,
oarecum explicabil, deoarece ProTV e un fel de post
american de limbă română. "American" la modul maimuțăreală.
(Acum, s-au prostit și ei, nici o problemă.) Celelalte posturi
au o secetă, de n-am cuvinte...
Într-un episod din M*A*S*H (la Prima), Pierce
(Alan Alda) se pierde într-o misiune împreună cu Margaret
(Loretta Swit). Cei rămași la spitalul de campanie
(Mobile Army Surgical Hospital)
sînt îngrijorați de soarta lor. Cînd Hunnicut îl întrebă
pe șeful spitalului (col. Potter) dacă a reușit să ia
legătura cu unitatea unde ar fi trebuit să ajungă cei 2
rătăciți, acesta din urmă îi răspunde că nu s-a putut
face legătura radio, precizînd: "They are still
floating on a sea of static". Traducerea Prima:
"[Ei, acea unitate] plutesc pe o mare de indiferență".
Ce caraghioase și, în același timp, enervante sînt încercările
handicapaților de a o aduce din condei! Static(s)
înseamnă acel zgomot de fond - fîsîială, paraziți -
care se aude cînd ai radioul deschis, dar nu e fixat pe nici un
post, ci într-o zonă unde nu emite nimeni (sau emite, dar e înecat
în acea "mare" de paraziți). O greșeală
nepermisă, mai ales că termenul apare des în serial, din
cauza specificului.
De remarcat tentativa traducătorului incompetent (parazit !)
de a o da pe poezie. Poezia prostiei.
CULMEA ÎNTRUNIRILOR
Un alt cuvînt
preluat inutil din engleză (adică un barbarism) și
molfăit inconștient de țațele aciuate pe la emisiunile de știri
este summit. Acesta înseamnă culme, vîrf.
Ar putea fi tolerant într-o oarecare măsură (foarte mică!),
dacă s-ar limita folosirea lui doar cu referire la întîlnirile
la nivel înalt - adică la cele la care participă
șefii de state -, iar asta ar fi și varianta de
preferat în limba română. În mintea săracă a unora, însă,
summit ar fi orice adunare, orice agapă,
orice întrunire. Așa se face că blonda Adriana Mariș
(Focus - Prima) a povestit despre summitul
CEMT, recent desfășurat la București. Nici nu a
explicat ce-i aia CEMT și nici nu mă interesează. Mă așteptam
să văd care or fi șefii aceia de state, că nu auzisem la știri
că ar fi aterizat vreunul în țara noastră. Cînd colo, era
vorba nu de o întrunire la nivel de vîrf, ci al
miniștrilor de transporturi... Mîine-poimîine om auzi și de summitul
primarilor din județul Gorj!
În lume sînt puține popoarele care îmbrățișează cu atîta
euforie cuvinte din alte limbi. Unul ar fi țiganii, dar ei măcar
au o scuză: vocabularul de bază al "limbii" lor e
extrem de limitat. Dar noi ce scuză avem? În DEX sînt
cam 70-80 de mii de cuvinte, iar dacă am considera și formele
flexionate, am trece de 500 de mii.
Nu-i așa că ar trebui înființată o poliție a limbii?
Christian
Sabbagh (Real TV - Prima): Hoții sparg vitrinele cu
bijuterii și le îndeasă în buzunare. [Emisiunea asta cu băiatul
ăsta e o generoasă crescătorie de perle!]
Costi Șerbu
(comentator Ro1), despre atmosfera de pe străzile
coreene, după victoria contra Italiei:Ați
văzut vreodată un vulcan? Nici eu! Dar acum am văzut![Păi,
ai văzut sau nu? Prost-prost, dar metaforic!]
Bogdan
Tomulică (comentator Ro1), după maciul Coreea
S - Italia (2-1), despre vacarmul de pe
stadionul coreean:Chiar în condițiile în care
s-ar trage cu tunul pe stadion, tot nu s-ar auzi om cu om.[Sigur,
ca să se audă om cu om, condiția e să se tragă cu tunul!
Da' de ce să se tragă cu tunul pe stadion, bre extremistule?]
Sport
(Tele7abc) Giuleștenii jubilau de fericire.
Dana Războiu
(Ro1) ne povesti despre un elicopter prăbușit pe cînd
încerca să salveze niște alpiniști căziți într-o... "crevașă"!
:-)) Dizeuza, care a debutat fulminant pe
sticlă umblînd după "Perechea potrivită" la
un concurs TV, combină crevasa (despicătură mare într-un
ghețar) cu cravașa (vargă folosită în călărie) și-i
iese crevașa (o despicătură mare folosită în călărie)!
Așa-i cînd bagi pe unde gagice mișto...
Horria
Brrenciu (laReuniunea de clasă - Prima) despre
colegii lui:Fiecarre dintrre ei sînt niște nebuni.
[Sau... este.]
ȘOMOIOGUL DE ȘPAN caută colaboratori deștepți,
cu peniță
(tastatură) ascuțită, cu simț
critic, în vederea transformării paginii într-o revistă pe
linie de monitorizare a fenomenului TV românesc sau chiar a
prostiei cocoțate prea sus. sorin86@yahoo.com
Notă privind dreptul de
autor: Materialele publicate aici pot fi preluate fără
execuția dreptului de autor, după obținerea permisiunii
autorului și cu condiția specificării sursei (adresa web a
acestei publicații) și a autorului (SORE
IN).
Materialele publicate în ȘOMOIOGUL DE ȘPAN sînt considerate pamflete.
CARTONAȘE ROȘII (ÎN ȚĂRILE GALBENILOR).
Cupa Mondială la
fotbal (impropriu numită de mulți "campionat")
este o ocazie bună de a-i contra-ataca pe cei care au atacat și
atacă limba română pe linie de sport. Pe vremea cînd mai
erau în astă țară destui oameni care știau să-și vorbească
corect propria limbă, comentatorii sportivi erau un subiect
suculent de distracție și de ironii. Niciodată prea inteligenți
- dacă ar fi să ne referim doar la starostele și modelul lor,
Țopescu ăl bătîrn -, ei au băgat în limbă o mulțime
de strîmbe, care mai de care mai caraghioase. Spre regretul
omului cugetător, cele mai multe s-au impus și nimănui nu-i
mai pasă să le dea peste bot celor care ne iau la box
intelectul.
Nici cu sportivii înșiși nu ne e rușine (vorba vine, ba cam
ne e!). Înainte vreme, îi vedeam doar de departe la TV, nici
nu le știam figurile prea bine. Apoi unii "eroi" au
început să fie văzuți pe la interviuri, iar vraja vedetei
s-a risipit cît ai zice pește, din cauza bîiguielilor
debitate. Dacă a văzut cineva vreun sportiv deștept, să mi-l
arate și mie! Dacă era deștept se făcea doctor sau profesor
sau inginer. Dar ce lopeți de parai învîrt (prea) mulți
dintre cei care n-au fost capabili decît să bată ghemotocul
de cîrpă pe un maidan mărăcinos de la marginea cătunului
lor!...
Iată cîteva gunoaie introduse de ai noștri comentatori
sportivi:
8 gol - ar fi motiv de bucurie, dar cuvîntul dă
o accentuată sensația de... nimic! Vine de la
englezescul goal (scop, țel).
De asemeni, este denumirea structurii (cadrului) unde
trebuie aruncată mingea (poartă).
În franceză e but, cu aceleași
înțelesuri. Ce-ar fi să auzim strigăte de "Scooooop!"?...
Dacă tot sîntem aici, să aducem vorba de...
8 buturile porții - mare stupizenie, după
termenul franțuzesc arătat mai sus. Ce-ar putea însemna? Scopurile
porții? Porțile porții?
8 golgheter (cu mai tîmpa variantă golgeter)
- vine de la goal (v mai sus) și to get (a obține).
Așa-zisul goal getter ar fi
persoana care aduce goluri echipei sale și nu, așa cum
înțeleg comentatorii, cel care dă (aduce) cele mai multe
goluri. Golgheter este orice jucător care marchează
cel puțin un gol. Ce caraghios e să auzi de Del Ikso
că e golgheterulCupei Mondiale! Sărmană cupă
handicapată, a avut unul singur care a dat gol? :-))
Și mai nostim e că expresia în cauză nici măcar nu (mai) e
folosită în limba engleză, unde termenul este the best scorer, iar traducerea românească
- cel mai bun marcator - e simplă,
elegantă și la obiect.
8 golaveraj - de la goal
și average (medie).
Înțelesul comun e de diferență dintre golurile date
(?) și cele primite (?). Cel real este de medie a
golurilor. Să zicem că, la sfîrșitul
campionatului, se calculează că Steaua Babadag are un golaveraj
de 2,362 la 1,963, adică a dat în medie 2,362 goluri pe
meci și a primit 1,963, mărime care oricum nu prea interesează
pe nimeni. Nici acest termen nu e folosit în limba de origine
aparentă, ci se zice goal difference.
Exact: diferență de goluri!
De la aberațiile de mai sus, fantezia prostului a născocit
altele și mai și, cum ar fi coșgheter sau coșaveraj
!!!
8 meci - de la match
(potriveală), adică să potrivești
2 echipe, ca să se... împotrivească una alteia!
Problema aici e pronunția. Deoarece primele contacte cu engleza
(ca studiu de limbă străină) au fost prin mijlocirea... rușilor,
am căpătat prostul obicei de a aproxima sunetul englezesc [æ] cu [e] (ca rușii), în loc de [a], cum fac toți ceilalți (nemți, spanioli, africani,
chinezi...). Deci, mai potrivit (!) ar fi maci.
8 repriza - de la franțuzescul reprise (reluare).
E aberant sensul de jumătate (sau treime,
în funcție de sport) a unui meci. Repriză ar
putea fi doar momentul reluăriimeciului, adică
începutul părții a doua. Englezii zic half
(jumătate), iar francezii mi-temps (jumătatea
perioadei (de joc)). Pe noi ne ustură limba de zicem repriză,
în loc de jumătate?
8 mitan - ei, asta-i una tare! Prima dată cînd
am auzit-o credeam că o fi o chestie inventată pe maidan sau
importată dintr-un bazar turcesc... Cînd colo, nu-i decît o
stîlcire neîndemînatică a lui mi-temps
(v mai sus)! Mitan zîșim, mitan scriim, monsiur, și umbli
cu șioara văpsîtî?
8 penalti - de la penalty
(penalitate, pedeapsă).
Chiar dacă l-am înghiți ca "termen de
specialitate", accentul e pe prima silabă, nu pe a doua.
8 a trage un șut - pleonasm. To shoot înseamnă chiar a trage, a (a)zvîrli,
de aici și a șuta.
8 henț - altă panaramă, de la hands corect pronunțat [hændz].
8 aut - de la out (afară), de obicei pronunțat greșit în
2 silabe, în loc de una.
8 fault - aparent de la fault
(greșeală), dar nefolosit în
engleză cu sensul căpătat în românește. Englezii zic greșelii
de a-l împiedica neregulamentar pe jucătorul advers să
controleze mingea foul play (joc murdar).
8 a face diferența - asta e o invenție mai nouă,
tot după o expresie englezească folosită destul de des de
comentatorii anglofoni: to make a
difference, adică a conta.
Englezii forțează expresia, ca o figură de stil (comentatorii
lor sînt muuult mai stilați). "The score was level,
until the 89th minute, when Ian Wright's header made the
difference."(Scorul a fost egal, pînă în
minutul 89, cînd lovitura de cap a lui Ian Wright a contat.)
E ca un joc de cuvinte: a contat / a făcut (generat)
diferența. Pe românește, nu un gol sau un șut poate face diferența, pentru că expresia are
alt sens: a diferenția, a deosebi. "Comentatorii sportivi
nu pot face diferența între golgheter
și cel mai bun marcator." Așa că, în limba
română, nu rezultă nici un joc de cuvinte ca în engleză, ci
efectul e de stîngăcie, de fuduleală ieftină. Dar ce bine se
simte tolomacul, ori de cîte ori are ocazia s-o folosească!
Apropo, prenumele englezesc Ian se citește în 2 silabe,
nu într-una! Un alt nume de fotbalist stîlcit comic este (George)
Weah (corect [wi-a], în 2 silabe).
Să trecem și prin alte sporturi:
8 upercut - de la upper cut (lovitură
de tăiere în sus). De la [apă(r)kat] la upercut e cam mare distanța.
8 Mare Șlem - de la Grand
Slam (marea lovitură). Înțeleg
că ați luat [e] de la ruși, dar pe [ș] de
unde?
8 ghem - caraghioslîc din tenis, de la game [gheim],
adică (simplu)... joc! Parcă ar
fi tricotaje, nu sport!
8 rugbi - de la rugby,
pronunțat de ai noștri [ruibi]! Această aberație e tot o născocire personală. În
engleză e [ragbi], în franceză [røgbi], de unde l-or fi scos pe [ruibi]?
8 volei - de la volleyball
(aruncarea mingii ca pe o ghiulea).
Simplificare din lene; corect ar fi voleibal.
8 mingie - de la... românescul minge! Oho, cîți analfabeți pronunță
o mingie, 2 mingii !
Nu-i așa că nici nu bănuiați
cîtă prostie se pitulează într-un amărît de comentariu
sportiv?
Întorcîndu-ne, cu destulă indiferență, spre întrecerea
fotbalistică internațională în curs, vedem că, de data
asta, s-a renunțat la obiceiul de a pronunța numele competiției
chiar în limba țării organizatoare, precum altădată: Coppa
del Mondo, World Cup, Coupe du Monde, Weltmeisterschaft
(hopa! greșit, nemților, că nu e campionat!) -
mai ales că acum sînt două țări co-organizatoare (și
galbene!)...
Să mai remarcăm și tulbureala surprizelor, ca efect al
alinierii planetelor și al careului Mercur-Uranus;
acest ultim aspect (astrologic) dispare după solstițiu, deci
surprizele se cam termină...
ZIUA BOSCHETARILOR? După ce anul trecut Ziua Copilului a fost
spurcată de golănașul autointitulat Florin Călinescu
(vezi ȘOMOIOGUL 5),
s-a găsit și anul acesta un ambuscat s-o spurce. Cu o figură
de epileptic, cu apucături zmucite, fără nici o legătură cu
ideea de muzică, dar nici cu teatrul (cică ar fi actor de
meserie), oricînd gata să izbucnească în crize de
personalitate, chipul de lut pe nume Tudor Chirilă
"face față" grupului antimuzical Voma Veche
(sau Vaca Veche, sau așa ceva), ăia cu "cearșafurile
nu mai îmi zîmbesc"... Într-un spectacol
transmis de Antena1, sub genericul criticat deja aici "Casa
de copii nu e acasă" (?), zbrehuiul a "cîntat"
- ca să zicem așa - în fața copiilor un fel de "cîntec",
care suna cam așa: "Dă-mi o limbă, dă-mi o limbă,
dă-mi o limbă în ureche". Copiii, în majoritate
de la casele de copii, deci fructe ale iubirilor boschetarilor,
s-au bucurat, au aplaudat și au cîntat (behăit) împreună cu
animalele (Vacile!) de pe scenă. Știau versurile,
pentru că posturile noastre de radio au mare grijă să facă
propagandă oricărui fel de "muzică", dacă sînt
corespunzător șpăgiuiți.
CIRC ÎN
LOC DE MUZICĂ. (Eurovision 2002
- epilog). Iaca de-aia detest eu concursurile
muzicale! Uitați ce s-a întîmplat cu Eurovision (și)
anul acesta. Ne uităm (unii, eu nu chiar!) la occidentali ca la
sfintele moaște și îi slăvim ca fiind super experți, buni
organizatori, competenți etc. Cînd colo, ei sînt la fel de
guguștiuci ca și în alte părți. Vorbesc din proprie
experiență. Dar s-a văzut clar și la acest concurs. Dintru
început, "organizarea" a lăsat de dorit, ba chiar a
produs haos. Cică fiecare țară e liberă să organizeze
preselecția așa cum crede de cuviință; de exemplu, nemții
au admis numai cîntăreți care aveau contracte cu case de
discuri). De aici și o groază de contestații. Dar s-a
sinchisit cineva să le ia în seamă? Au ei, acei minunați
occidentali, grijă ca lucrurile să meargă bine și concursul
final să adune cele mai frumoase melodii? Ei, ași!
Așa se explică cum a apărut noianul ăsta de cîntece tîmpite
la faza finală (ca în fiecare an). Cîntece fără nici o
calitate artistică. Te întrebi cît de proaste au putut fi
cele neselectate... Cel puțin 2 treimi dintre finaliste au fost
o pierdere de timp. S-a mers doar pe șabloane ieftine, banale.
Ceva mai răsărite au fost cîntecele din Malta, Franța
și Marea Britanie, ultima țară trimițînd mai întotdeauna
cîntece de calitate, e o tradiție.
La final a fost uzuala loterie a punctării. De ce loterie??
Este adevărat că fiecare ascultător are gusturile sale
proprii și votează cum îl taie capul. Totuși, ca o chestiune
de statistică, cînd se cumulează voturile a mai multor
auditori, rezultatele se echilibrează, excesele sînt atenuate
și - logic și legic - ar trebui ca fiecare țară votantă să
pice cam pe aceleași rezultate... Surprinzător? Cîtuși de puțin.
Adică, dacă Malta ia 10 pct dintr-o parte, ia vreo
5-6-7-8-9-12 cam de la fiecare dintre ceilalți.
Atunci, cum a fost posibil ca un cîntec să ia 12 pct dintr-o
parte (adică, a fost considerat minunat), iar altă țară să
nu-i dea nici măcar un punctuleț (adică să-l considere un
rateu)? La urma urmei, europenii ascultă (sînt obișnuiți cu)
cam aceeași muzică, nu?
Dar nu a cîștigat nici cel mai frumos cîntec, nici cea mai
bună voce! Ci a cîștigat circul ! Letonia
a adus o voce slabă și un cîntec slab. Mai mult, a fost un
scandal înainte dacă să fie admiși sau nu, pentru că
refrenul e copiat (furat)!!! Dacă vă amintiți, era pe vremuri
un cîntec dintr-o emisiune de varietăți, cîntat de Corina
Chiriac, care era în rol dublu. Erau 2 vecine bîrfitoare,
iar strofele începeau cu "Ai auzit, vecină, ce-ntîmplare?".
Desigur, și acela era un cîntec furat la vremea aia
"din repertoriul internațional". Ei, refrenul acelui
cîntec este identic cu al letonienilor!!! Dar oamenii au umplut
scena cu dans și cu "efecte speciale", care au
furat privirea spectatorului superficial, iar acesta a votat spectacolul,
nu muzica. Asta e o mare durere pentru muzica ultimilor
6-7 ani: a ajuns să conteze mult mai mult videoclipul,
în detrimentul artei muzicale - mă rog, atîta cît
poate încăpea în muzica de divertisment...
Din cauza acestei loterii, am pierdut pariurile mele: că
România se va bate cu turcii pentru ultimul loc și că
stricații din Slovenia vor ajunge foarte sus. Prima
chestie cam trebuia să se întîmple. La fel ca și noi, turcii
au avut un cîntec foarte slab, dar au primit destule voturi.
Totuși, ai noștri s-au cocoțat pe un incredibil loc 9, cu
care n-or să contenească a se fuduli, cu toată scandaloasa
organizare (națională) din acest an. Las' că vedeți voi,
nimeni nu o să vă ceară cîntecul vostru minunat la dedicații,
nici măcar la noi!
Caraghioase comentarii la noi după aceea. Cel mai caraghios și
delirant dintre toți pare a fi Horia Moculescu, o relicvă
a muzicii ușoare de 2 bani. Să mai zicem și de Gabi Fii
Rea (A1), care a comentat la Observator cam așa
despre cîștigători: "Letonia a obținut
punctajul maxim." Da' de unde! A obținut cel
mai mare punctaj, vreo 176! Maxim era 276!
În fine, s-a debitat că votarea a fost (și este de obicei) geopolitică.
Hai să fim serioși! E doar o harababură. De aceea au
luat Danemarca și Austria mai puțin de 10 pct? Că
nu aveau vecini să le susțină? Totuși, deși s-a mers iar pe
televotare, unele analize au arătat că "România"
a dat puncte exact celor de la care a luat și în aproximativ
aceeași cantitate... Cooperativă și aici?
(Puteți reasculta melodiile la http://www.eurosongonline.com
/2002/allthesongs.html - cît timp va mai fi activă această
legătură...)
(Vedeți și comentariile pe aceeași temă, pe coloana din
dreapta.)
SORE
IN
arhivat
iulie 2002
O caricatură pe zi! (la stg)
TE-AM PRINS, VRĂJITOAREO!
Cică niște băieți
cîrcotași de pe la Prima se tot chinuie s-o
prindă pe Andreea Esca în năvodul greșiților. Nimic
mai simplu! E de-ajuns să se întîmple ceva prin Pakistan
și fursecul e gata! Prezentatoarea cu cele mai strîmbe
picioare, ușor gheboșată, plod de ștăbăraie și fostă
secretară UTC pe liceu, a ajuns, prin uluitoarele mecanisme românești
împotriva naturii, un model, un standard
pentru celelalte pațachine de la emisiunile de știri TV, care
se silesc s-o imite în amănunt. Deși tupeista se crede că ar
învîrti engleza ca porcul bostanul, se îneacă urgent cînd e
vorba de orașul Karachi, de
care am mai făcut vorbire, precizînd și pronunția corectă:
[ka-ra-ci](adică în 3 silabe). Ei
bine (ei rău!), cea care e măritată cu un străinez - că românașii
noștri poate îi cam întorc năsucul umed -, se plasează cu
totul în cadrul mucegăios al gloatei, zicînd [ka-raci](adică în 2 silabe). Se
vede treaba că, la formarea ei în străinătate, pivotul Pro(s)TV
a deprins mai mult tupeul, decît limba engleză. Da' chiar așa:
ce cauți, bre, la Știri cu o engleză așa de șubredă?
Pun rămășag că atîrni și o pereche de clăpici pe sub masa
ceea!
MEDIA MEDIOCRILOR
Oare cînd or
deschide ochii de sub ai lor ochelari de cal tolomacii care
diriguiesc TVul românesc? Posturile românești fojgăie de tot
felul de analfabeți, dar cel mai grav e cînd fenomenul înnăbușă
emisiunile de știri. Acestea ar trebui să fie un standard
pentru folosirea limbii române și ca exprimare și ca accent,
în consecință, o țintă principală pentru poliția
limbii.
Realitatea e cu totul alta. Iată încă un exemplu de prostie:
De curînd, muflina Dana Războiu, care se război-ește
cu limba română, zise că reprezentanții "mijloacelor
mass media" s-au întîlnit cu președintele, ca să
mai neguțeze oareșice legat de publicarea dreptului la replică.
Mass
media
este o expresie (oarecum) englezească, dar cu origine latină. Mass vine de la massa (masă, grămadă), iar media este pluralul de la medium (mijloc, centru, mediu),
preluat ca atare din latină, ca substantiv neregulat. Combinația
rezultantă se traduce mijloace (medii) pentru mas(s)e
(mulțimi), sau, cu o expresie consacrată, mijloace
de informare în masă. O exprimare precum cea
incriminată mai sus (ca și prescurtarea și mai tîmpă mijloacele
media!) este un pleonasm, cu atît mai jalnic, cu
cît a fost explicat în nenumărate rînduri în ultimii 20 de
ani. Dar Dănuței și altora ca ea nu prea au drag de învățat
și ei cred că o moacă dodoloață ține loc de cultură.
O altă exprimare tembelă în același context este: "o
(anumită) parte a mass mediei". Media nu este un substantiv
feminin la singular, ca să facă la genitiv/dativ mediei! Este etimologic, cum am
zis deja, pluralul unui substantiv neutru. Dacă nu putem
să tragem de cuvintele importate cum ne trece prin scăfîrlie,
trebuie să găsim alte exprimări rezonabile: "o
parte din mass media". La fel și în cazul "mass
media nu a fost invitată". Corect ar fi "mass
media nu au fost invitate", însă asta sună forțat
în românește și atunci de ce să nu rămînem la simplul "mijloacele
de informare nu au fost invitate"? Dar proștii sînt
și fuduli și e tare interesant cum nutresc ei cheful ăsta de
nestăvilit de a molfăi cuvinte străineze pompoase...
Actualmente, în engleză și franceză se folosește varianta
prescurtată the
media,
respectiv les
média. Și
francezii au probleme cu această expresie, destui scriind-o les médias, punînd la plural ceva
ce era déja...
COMENTARIILE TALE
* Nici tu nu prea te uiti
pe forumul de la www.eurosong.org.uk
unde am postat mai multe mesaje pe acest subiect. A fost si un
anunt oficial pe tema asta pe situl cu pricina cuprinzand tarile
care au votat 100% televoting, tarile care au votat 50%
televoting - 50% juriu si tarile (dintre care face parte si
Romania) care au votat 100% juriu. Iti fac acum un rezumat al
mesajelor postate pe acest forum de mine sau de altii care
privesc Romania si voi incepe cu un clasament interesant (de
fapt 3 clasamente) asa cum au rezultat separat pe juriu, pe
50-50 si pe televoting. Toate mesajele sunt in engleza (sau vor
sa fie) dar intelegi tu, nu-mi fac probleme :
== Televoting : UK, Austria, Estonia, Israel, Switzerland,
Sweden, Denmark, Belgium, France, Germany, Latvia
STANDINGS : 1. Latvia 90 / 2. Malta 87 / 3. France 61 / 4. Spain
58 / 5. UK 57 / [...] 15. Romania 13 [...]
-- 50-50 (televoting / jury) : Cyprus, Greece, Spain, Croatia,
Finland, Malta, Slovenia, Lituania ; STANDINGS : 1. Latvia 58 /
2.Malta 53 / 3.Cyprus 52 / 4. UK 41 / 5. France 31 / 6. Estonia
30 / 7. Romania 27 [...]
-- Jury : Russia, FYR Macedonia, Bosnia, Turkey, Romania -
STANDINGS : 1. Romania 31 / 2. Estonia 29 / 3. Latvia 28 / 4.
Malta 24 / 5. Belgium 17 / 6. Sweden 16 / 7. Turkey 15 / 8-9.
Cyprus & Greece 14 / 10. Austria 13 [...]
It's clear to me that 50% televoting - 50% jury is the most
valuable option for the next contests. [...] [urmează selecții din părerile mai multor participanți de
pe forumul amintit - nota SORE IN]
This year Romania and Macedonia exchanged 12 points; in 2000
they exchanged a 10 and a 12. [...]
It's a deep shame that Romanian jury didn't give any point to
Malta or Latvia (the only one who didn't give them a point !!!)
and also not any point to UK It was an arrangement like
Greece-Cyprus between Romania and Macedonia (half points of
Macedonia are these 12 points from Romania) and for the others I
believe the Romanian jury want to gave them back the
satisfaction of scoring for Romanian song. Anyway, the Romanian
song was old-fashioned, but the voices were perfect so I believe
they partial deserved this good place in the final standings.
[...]
The Romanian song was really nice. Even if it was
'old-fashioned', that's the songs ESC is all about right? It was
a beautiful duet. [...]
Okay, they both had good singing voices, but the song was utter
dreck. The only reason we didn't mute it the second time we
watched the concert, was my brother's joke about the man looking
like Vladimir Putin, and the woman like Madeleine Albright,
after which it all seemed like a comedy sketch about a
diplomatic summit.[...]
They had both wonderful voices, but this seems not to be the
most important thing in the ESC. [...]
I can't help but wonder how that rip-off could ever make it to
#1. It's a pity that taking a skirt off and on at the right time
means much more than the song itself. [Favoritul meu! Pentru
cine nu știe englezește: "Nu pot decît să mă
minunez cum oare acea sfîșiere de haine a putut să ajungă pe
locul 1. Păcat că o scoatere de fustă și la momentul
potrivit înseamnă mult mai mult decît cîntecul însuși."
- Nota SORE IN][...]
What disappointed me this year was the Romanian vote .... 0
points to favourites Malta and Latvia? Maybe this was the most
scandalous vote of all, awarding points to the losing countries
in order to take advantage. Yeah that's very much fair play dear
Romania. [...]
Instead we have Macedonia (pretty singer, awful song ), Rumania
(scary looking women who should be working in the potato fields
near Bucharest and not be on an international stage with a
cheesy,
sentimantal song like it was done 40 years ago), and so on and
so. Romania ahead of Sweden, give me a break [...]
Sper ca nu te-am plictisit ! Numai bine, Catalin Caba.
* ... peste tot scrii cu
„î”, nu cu „â”. Nu ești de acord cu
regula gramaticală (re)intrată după revoluție? Dacă nu,
te-aș ruga să-mi spui cum stă treaba. E un site excelent! Ține-o
tot așa! Succes! Beniamin Buzdugan.